Deci tot nu e clar că una spune Putin și alta invadează Rusia?

Publicat:

Distribuie articolul:

Poate o să mire ce scriu acum, dar nu mai am de multă vreme mari așteptări de la jurnalismul anglo-saxon. Nici de la cel nord-american, nici de la cel britanic. În cel nord-american, mai ales din 2016, când apariția lui Trump la Casa Albă parcă a dat un semnal, din țignal, ca presa de stânga să devină, pe față, agenția de PR a democraților și a progresiștilor (nuanța e necesară!), iar presa de dreapta, între care și Fox News, să se transforme în televiziunea de casă (galbenă) a lui Trump.

Și, dacă vreți probe, vă reamintesc, între altele, cum, în 6 ianuarie 2021, marele CNN comenta episodul intrării în Capitoliu a unor demenți ca fiind o tentativă de lovitură de stat, în vreme ce imaginile arătau cum, grațios, serviciul de pază aproape că îi invita pe insurgenți să intre în una dintre cele mai păzite zone din lume…

Despre jurnalismul BBC, mi se pare că nu mai e nimic de spus câtă vreme a refuzat să spună despre Hamas că ar fi o organizație teroristă. În fine, cât îl privește pe Tucker Carlson – de altfel, un jurnalist care și-a dovedit profesionalismul de-a lungul vremii – pentru mine e greu de suportat tot delirul lui anti-vaccinist (cu implicite tente putiniste), rasismul, misoginismul şi homofobia lui clar manifeste. Chiar dacă ele ar fi o reacție, în oglindă, la progresismul și la tot delirul woke sau mișcarea lgbtq+, nimic nu justifică un asemenea primitivism visceral agresiv. Pentru care, de altfel a și părăsit postul Fox News.

Acestea fiind spuse, aș putea continua cu o frază ce poate părea cât se poate de corectă: „acest jurnalist a avut privilegiul, acum câteva zile, de a-i lua un interviu lui Vladimir Putin”. Mai precis, ce poate părea corectă doar pentru un ochi neatent. Așa cum și interviul poate părea o realizare epocală. De fapt, enunțul cuprinde trei erori. Spre deosebire de interviu, care disimulează, încă mai bine, mult mai multe.

Prima inexactitate din enunțul meu de mai sus se referă la faptul că, în clipa în care un jurnalist de calibrul lui Carlson îl lasă pe interlocutorul lui să spună ce vrea fără să îl contrazică cu argumente, fără să îi pună nicio întrebare în măsură să relativizeze adevărul absolut al spuselor sale, jurnalistul se transformă, brusc, în agentul lui de imagine. În țuțărul lui. În complice.

A doua inexactitate este cuvântul „privilegiu”. Să îi iei un interviu celui mai odios lider de stat al momentului nu e un privilegiu, ci semnul unei cârdășii. Pe care, din păcate, și-a făcut-o cunoscută de mai multă vreme. Iar tehnica de non combat lasă clar să se înțeleagă că interviul a fost plătit. Sau, ca să nu fac presupuneri lipsite de acoperire, că o asemenea atitudine a fost negociată. Ceea ce ne conduce la o concluzie în care apare a treia minciună din enunțul meu: dacă TC nu a reacționat ca un jurnalist profesionist (așa cum este!) sau dacă s-a negociat că Putin va fi lăsat să abereze cum va dori, atunci cuvântul „interviu”, folosit de mine abuziv, ar trebui înlocuit cu cel de „advertorial”. Adică de publicitate ascunsă sub forma unui fals interviu.

Fiindcă ce altceva poți crede că a fost acolo când un jurnalist american de calibrul lui Tucker Carlson îl lasă pe interlocutor să spună orice despre istoria Rusiei, inclusiv că Ucraina nu există ca națiune. Iar asta treacă-meargă, dar mi s-a părut sfidător să nu îi arăți obrazul cuiva care afirmă așa:

„Deoarece polonezii nu au cedat Germaniei coridorul Danzig și au mers prea departe, l-au împins pe Hitler să înceapă Al Doilea Război Mondial prin atacarea lor”.

De ce nu a reacționat Tucker? Fiindcă el știe că această afirmație înseamnă exact narativul ce justifică invadarea Ucrainei de către ruși. Iar acest raționament împotriva oricărei logici a fost preluat, mai tacit sau mai pe față, chiar de el.

După cum Tucker știe că un întrebător profesionist nu îl provoacă la un dialog pe un lider pentru a-i mângâia certitudinile, ci, dimpotrivă, pentru a fi un mereu sceptic. Pentru a-l provoca, scoate chiar din confortul certitudinilor. Dar ce face TC când vine vorba despre rănile istoriei în care Putin învârte cuțitul? „Cântă” așa:

„Și cred că multe națiuni sunt supărate de asemenea de Transilvania, după cum evident știți. Multe națiuni se simt frustrate de granițele retrasate de războaiele secolului XX și războaie care datează de 1.000 de ani, pe care le-ați menționat”.

În fine, fiindcă sunt atât de multe situații care sunt cusute cu ață… roșie în acest interviu propagandistic, aș semnala doar una. La un moment dat, TC îl întreabă „Sunteți mulțumit cu ce ați câștigat în Ucraina?”. Întrebarea însă rămâne fără răspuns. Iar Carlson nu insistă, așa cum se face, să obțină ceva. Măcar un refuz. Așa cum, sunt convins, ar fi făcut într-un ipotetic interviu cu, de pildă, Joe Biden.

Sau poate să fi ajuns și el gaga, cum e bătrânul Biden? Uite o alternativă mult mai bună decât cele de nătâng sau de ticălos. Care ne obligă imperativ să le luăm în „considerare”.

Acest articol a fost publicat în TIM7.

Mai multe articole

Marcel Tolcea este scriitor, jurnalist, profesor universitar la Catedra de Jurnalism a Universității de Vest din Timişoara. Este membru fondator al Societății Timișoara.

SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO

JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE

ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII

Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU

Donează prin paypal icon

Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro

Distribuie articolul:

Marcel Tolcea
Marcel Tolcea
Marcel Tolcea este scriitor, jurnalist, profesor universitar la Catedra de Jurnalism a Universității de Vest din Timişoara. Este membru fondator al Societății Timișoara.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Cele mai noi articole

Ascultăm și judecăm

La fiecare sfârșit de an, ne însoțește celebrul refren de colind „Lăudați și cântați și vă bucurați!”. De pe 3 ianuarie 2025, a apărut...

Obiceiurile de iarnă, de la Butucaru la Rotunda

La începutul lunii ianuarie a acestui an, o știre a trezit națiunea din somnolența post-revelion: primarul comunei Berzunți (județul Bacău) a primit urători din...

Paralele revoluționare: Rusia 1917 – România 1989

Oare istoria se repetă cu adevărat? Sau ar fi mai indicat să spunem că își reia temele, însă cu alte variațiuni? Fiindcă Rusia e,...

Ligia Ardelean, country manager Atos: „România are potențial să devinăun hub regional pentru soluții IT sustenabile”

Cum va schimba Inteligența Artificială business-urile și societățile în care trăim, avantajele României, la nivel global, în domeniul tehnologiei, ce urmează în 2025 în...

Efectul fluturelui în alegerile prezidențiale

Anularea primului tur al alegerilor prezidențiale a ocupat agenda publică și nu s-a mai discutat despre efectul major al gestului unui politician clasat la...

Doamna Lasconi, v-am votat de frică

Doamna Lasconi, Am văzut că vă plac scrisorile, așa că las și eu cuvintele astea aici, poate vă vor fi de folos. V-am votat în...

Articole asemănătoare

Călin (blocat în poveste)

După ce povestise care au fost ultimele cuvinte ale lui Decebal, pentru că fusese el acolo și trăsese...

Ascultăm și judecăm

La fiecare sfârșit de an, ne însoțește celebrul refren de colind „Lăudați și cântați și vă bucurați!”. De...

Obiceiurile de iarnă, de la Butucaru la Rotunda

La începutul lunii ianuarie a acestui an, o știre a trezit națiunea din somnolența post-revelion: primarul comunei Berzunți...

Paralele revoluționare: Rusia 1917 – România 1989

Oare istoria se repetă cu adevărat? Sau ar fi mai indicat să spunem că își reia temele, însă...