INVESTIGAȚIE Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova

Herman von Hebel, președintele Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – Comisia Pre-Vetting, a activat în perioada 8 martie 2013 – 16 aprilie 2018, în calitate de grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga, arată o investigație realizată de jurnaliștii Anticoruptie.md. 

Presa olandeză scria, în 2018, că activitatea administrativă a lui Herman von Hebel ar fi fost afectată de ilegalități și ar fi cauzat prejudicii Curții Internaționale Penale în valoare de cel puțin 760.000 euro. Mai multe decizii, considerate a fi ilegale, s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, ulterior criticată dur de judecători.

Înalta Curte a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru reformă, iar judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse. „Dacă aș  putea strânge toate cuțitele ce mi-au fost înfipte în spate după aceste reforme, aș putea deschide un restaurant”, a fost răspunsul lui Herman la criticele aduse pentru reforma ce o demarase.   

13 martie 2018. Herman von Hebel, cel care peste 5 ani avea să devină președinte al Comisiei Pre-Vetting în Republica Moldova, care verifică integritatea magistraților, se retrage din concursul pentru obținerea unui nou mandat de cinci ani de grefier al Curții Internaționale Penale de la Haga.  

Retragerea din cursă a grefierului este determinată de ilegalități admise în cadrul unei reforme, scrie presa din Olanda. „Von Hebel din Țările de Jos fusese aspru criticat pentru gestionarea Curții, mai ales în contextul planului de reformă ReVision, aspecte ale căruia au fost considerate ilegale de tribunalul administrativ al Organizației Internaționale a Muncii (OIM)…”, scria publicația juridică www.justiceinfo.net, întrun articol publicat la 15 martie 2018.  

Se întâmpla în toiul unui scandal în care Curtea de la Haga fusese dur criticată pentru administrare defectuoasă, soldată cu prejudicierea mai multor persoane din cauza ilegalităților, admise la punerea în aplicare a unui plan de reformă, numit ReVision, inițiat de Herman von Hebel în perioada în care a condus Grefa Curții, între anii 2013-2018. Grefa Curții de la Haga este organul administrativ, care gestionează întreaga administrare, cu finanțe și angajați, în afară de judecători. 

Curtea Internațională Penală de la Haga este una dintre cele mai importante instanțe internaționale permanente la nivel mondial. Curtea cu sediul la Haga este compusă din 18 judecători și are menirea de a judeca criminalii care au comis genocid împotriva propriului popor, crime de război, de agresiune și împotriva umanității. Curtea a fost înființată prin Statutul de la Roma din 17 iulie 1998 care a intrat în vigoare la 1 iulie 2002. 

În 2016 un raport de audit a constatat că grefierul Herman von Hebel a aplicat în reforma inițiată „opțiuni hibride” de selectare nereușită a unor experți externi în paralel cu implicarea unor angajați ai Curții  Internaționale Penale din subordinea sa.

Raportorii scriau că acțiunile grefierului veneau în contradicție cu Regulamentul de activitate al Curții și anume a cerințelor articolului 44.2 din Statutul de la Roma care prevedeau aplicarea „celor mai înalte standarde de eficiență, competență și integritate”, mai arată Anticoruptie.md.

 „Curtea Internațională Penală ia foc pentru proastă administrare”

Presa olandeză scria, la 26 februarie 2018, despre 6 hotărâri ale Tribunalului Administrativ de pe lângă Organizația Internațională a Muncii, transmise oficial la sfârșitul lunii ianuarie 2018. Din cauza deciziilor, calificate drept ilegale, ale grefierului von Hebel, Curtea Internațională Penală a fost obligată de Tribunalul Administrativ să achite despăgubiri în valoare totală de 660,000 euro și să suporte în plus cel puțin 100,000 euro drept cheltuieli administrative de reprezentare în procesele pe care le-a pierdut.

Corespondenta de la Haga pentru portalul JusticeInfo, Stephanie Maupas, își întitula articolul despre activitatea lui Herman von Hebel „Curtea Internațională Penală ia foc pentru proastă administrare” (ICC under fire for internal mismanagement​).

Nota de plată achitată de Curtea Internațională Penală

Tribunalul Administrativ al Organizației Internaționale a Muncii a anulat un șir de acte ilegale ale grefierului Herman von Hebel, care se regăsesc în hotărârile 3903-3908, disponibile pe site-ul instanței.

În acelaș timp în cel puțin șase hotărâri, Tribunalul Administrativ dispune  achitarea de despăgubiri morale și materiale subalternilor lui Herman von Hebel, drepturile cărora au fost încălcate:

1.        Hotărârea nr.3908 din 30 octombrie 2017, înmânată în public la 24 ianuarie 2018,  prin care reclamantului i-au acordat despăgubiri materiale de 180,000 euro, despăgubiri morale de 40,000 euro și cheltuieli de 2,000 euro. Total: 222,000 euro.

2.        Hotărârea nr.3907 din 9 noiembrie 2017, înmânată în public la 24 ianuarie 2018,  prin care au fost anulate ca ilegale deciziile grefierului Curții Internaționale Penale din 22 februarie 2016 și deciziile din 17 iunie 2015, iar reclamantului i-au acordat despăgubiri materiale de 220,000 euro, despăgubiri morale de 40,000 euro și cheltuieli de 8,000 euro. Total: 268,000 euro.

3.        Hotărârea nr.3906 din 9 noiembrie 2017, înmânată în public la 24 ianuarie 2018, prin care a fost anulată ca ilegală decizia Grefierului Curții Internaționale Penale din 23 martie 2016, iar reclamantului i-au acordat despăgubiri morale de 20,000 euro și cheltuieli de 4,000 euro. Total: 24,000 euro.

4.        Hotărârea nr.3905 din 9 noiembrie 2017, înmânată în public la 24 ianuarie 2018,  prin care a fost anulată ca ilegală decizia Grefierului Curții Internaționale Penale din 23 martie 2016, iar reclamantului i-au acordat despăgubiri morale de 20,000 euro și cheltuieli de 4,000 euro. Total: 24,000 euro. 

5.        Hotărârea nr.3904 din 1 noiembrie 2017 , înmânată în public la 24 ianuarie 2018, prin care a fost anulată ca ilegală decizia Grefierului Curții Internaționale Penale din 23 martie 2016 și decizia din 16 iunie 2015, iar reclamantului i-au acordat despăgubiri materiale de 37,000 euro, despăgubiri morale de 20,000 euro și cheltuieli de 4,000 euro. Total: 61,000 euro. 

6.        Hotărârea nr.3903 din 1 noiembrie 2017, înmânată în public la 24 ianuarie 2018, prin care a fost anulată ca ilegală decizia Grefierului Curții Internaționale Penale din 23 martie 2016  și decizia din 16 iunie 2015, iar reclamantului i-au acordat despăgubiri materiale de 37,000 euro, despăgubiri morale de 20,000 euro și cheltuieli de 4,000 euro.  Total: 61,000 euro. 

Opțiunile „hibride”  

Grefierul Herman von Hebel a luat deciziile care au dus la prejudicierea mai multor subalterni ai săi în cadrul unui proiect de reformare a Grefei Curții Internaționale Penale, numit ReVision. Deși ideea de reformă a fost în mare parte salutată, implementarea a fost dur criticată de judecătorii Curții, care au sesizat limitarea transparenței activității și cheltuielilor Curții. Unii magistrați chiar i-au cerut demisia. 

Auditul internațional desfășurat asupra mersului proiectului, pentru a identifica probleme și recomandări de îmbunătățire, a scos în vileag mai multe carențe. Raportul de audit a fost lansat în noiembrie 2016. În raport se constată, între altele, probleme în procesul de recrutare a experților de către von Hebel pentru acel proiect. 

Iată câteva constatări ale raportului, pe care le-am  tradus din engleză: „25. Grefierul a optat pentru o formulă hibridă, combinând un număr mic de angajați cu trei persoane din exterior, inspirându-se din multe exemple în care consultanța pentru crearea unui nou sistem pentru justiția internațională a fost solicitată experților externi. Acești experți au fost recrutați în baza unor contracte de angajare cu normă incompletă, fără a le fi definit profilul rolurilor pe care urmau să le aibă, fără a anunța un concurs deschis și fără vreo procedură de selectare, invocând urgența”.

„26. Articolul 44.2 din Statutul de la Roma prevede că „Procurorul și Grefierul sunt obligați să asigure cele mai înalte standarde de eficiență, competență și integritate, și vor aplica, mutatis mutandis, criteriile stabilite la articolul 36 paragraf 8”.

„27. Articolul 4.3 din Regulamentul Angajaților Curții prevede că “selectarea în mod normal se face în bază de concurs”, iar rezoluția Adunării Statelor Părți din 12 septembrie 2003 (ICC-ASP/2/Res.2)14 stipulează obligația de a institui un colegiu de selecție.”

Suspiciunile judecătorilor Curții față de reforma de 7 milioane de euro a grefierului von Hebel

După constatările auditului despre deficiențele la formarea echipei proiectului cu care Grefierul von Hebel a demarat implementarea planului său de reformă ReVision, presa olandeză scria, la 26 februarie 2018, în același articol în care a scris pentru prima dată despre deciziile Tribunalului Administrativ care au acordat despăgubiri de 660.000 euro, că „la Curte circulau zvonuri despre motivele grefierului, care a fost acuzat că dorește să-și pună oamenii lui nu doar în echipa ReVision, dar și în noile posturi care urmau a fi create după reformă.

Atmosfera de neîncredere era atât mai mare, deoarece după evaluarea pe care o făcea echipa ReVision, aceștia urmau să se ocupe de inima proiectului – raționalizarea Grefei. Pentru a-i modifica structura, echipa a decis reducerea a 120 de funcții la Curte și crearea aceluiași număr de funcții noi în loc.

Angajaților vizați li s-a oferit alegerea între a fi reduși, cu alocarea unei compensații,  sau să aplice pentru o nouă funcție. Raportul de audit din 2016 efectuat de către Curtea Auditorilor Francezi, a subliniat că „chiar dacă zece angajați ai Curții ar fi trebuit să plece din cauza performanței nesatisfăcătoare, acest lucru trebuia făcut altfel decât prin ReVision”, mai scriu jurnaliștii Anticoruptie.md.

Aceeași sursă adăugă că „transferul funcțiilor se putea face cu mult mai simplu, fără reducerea funcțiilor și crearea lor din nou”. Din 120 de angajați, 53 au decis să rămână la Grefă, iar 67 au ales să plece în schimbul compensației de reducere a funcției care a fost mărită cu 50%, plus salariul plătit pentru 3 luni și achitarea întregii perioade de preavizare. În schimb, aceștia au acceptat să nu conteste. Însă nota de plată ajunsese deja la 5.3 milioane de euro. Pe lângă plățile achitate în legătură cu reducerea funcțiilor, au mai fost plătite și onorarii echipei ReVision de peste 1 milion de euro.” 

Protestul Judecătorilor Curții Internaționale Penale și solicitarea demisiei 

În presa olandeză am găsit mai multe îngrijorări ale diferitor judecători, exprimate cu diverse ocazii, în legătură cu metodele grefierului von Hebel. Unii au considerat dubioasă metoda acestuia de a concedia angajații în legătură cu reducerea statelor de personal și recrutarea apoi a altor angajați în exact atâtea funcții nou create. Unii judecători au solicitat președintelui Curții Internaționale Penale suspendarea temporară a procedurii, însă, pe final de mandat, acesta a refuzat.

Hotărârile Tribunalului Administrativ al Organizației Internaționale a Muncii înmânate la sfârșit de ianuarie au reanimat argumentele invocate în opoziția judecătorilor Curții.

Judecătorul italian Cuno Tarfusser, în trecut vice președinte al Curții Internaționale Penale (2012-2015), a acuzat, într-un email, transmis la 30 ianuarie 2018 marginalizarea judecătorilor care contestau legalitatea procesului, metodelor și costurilor, întrebând: „Cine își va asuma răspunderea administrativă și financiară pentru ce s-a întâmplat?”

Întrebat de publicația JusticeInfo despre deciziile Tribunalului Administrativ al Organizații Internaționale a Muncii, grefierul Curții Internaționale Penale Herman von Hebel a răspuns că ele sunt obligatorii pentru Curte care „întotdeauna respectă în totalitate deciziile instanței”. Tot atunci Herman von Hebel a trimis un alt email către subalterni solicitând consiliere juridică pentru analizarea hotărârilor Tribunalului Administrativ. Acest lucru a fost suficient pentru a-l înfuria pe judecătorul Tarfusser, care l-a întrebat: „Nu credeți că irosiți banul public?”. Judecătorul Tarfusser este unul dintre cei care au cerut atunci demisia lui Herman van Hebel.

„Instituția va fi calicită!” – avertismentul unui judecător al Curții de Apel pentru Anglia și Țara Galilor

Singura parte a proiectului ReVision în care judecătorii au fost consultați și rugați cu adevărat să decidă, întrucât a presupus modificarea regulamentelor interne, a fost ulterior dată la o parte de cineva dintre ei, iar în final a fost abandonată. Herman von Hebel a planificat comasarea a două servicii juridice importante apărării: pe cea administrativă cu cealaltă responsabilă de susținerea avocaților Curții cu privire la aspectele fundamentale care le afectează cauzele.

El a planificat același lucru și pentru serviciile de reprezentare juridică a victimelor în fața Curții. Și acest plan a stârnit numeroase proteste în rândul judecătorilor, inclusiv din partea unui fost judecător al Curții, Sir Adrian Fulford.

Sir Adrian Fulford, devenit între timp judecător al Curții de Apel pentru Anglia și Țara Galilor, a comentat pentru celebrul ziar britanic The Guardian, în noiembrie 2014, reforma pornită de Herman von Hebel la Curtea Internațională Penală, care a contribuit la înființarea Curții, activând încă de la începuturile ei. Juristul britanic a criticat în termeni duri reforma și a zis că planul grefierului von Hebel va compromite echitatea judiciară a Curții.

Primul judecător britanic la Curtea Internațională Penală de la Haga, magistratul Fulford, împreună cu alți judecători din prima componență a Curții Internaționale Penale a stat la bazele organizării Curții când au întocmit regulamentele sale de funcționare. Lui Sir Fulford i-a revenit elaborarea compartimentului despre apărarea intereselor inculpaților și ale victimelor infracțiunilor date în competența Curții (n.r. genocid, crime de război, agresiune și contra umanității), dânsul numind acest sistem „copilul minții mele”.

În cadrul unei lecții publice, magistratul s-a exprimat că „instituția va fi calicită” în urma schimbărilor propuse de grefierul Herman von Hebel. El a expus temerea că inculpații, dar mai ales victimele, vor rămâne insuficient reprezentate și că nu acestea au fost intențiile celor care au lucrat la scrierea acestei părți inspiraționale din Statutul de la Roma. El a mai zis că reformele propuse vor lipsi practic de orice sens participarea victimei în proces, reducând-o la un gest simbolic. Formula exactă utilizată de magistrat utilizează termenul „emasculate”, acesta însemnând „va castra”.   

„Dac-aș strânge toate cuțitele ce mi-au fost înfipte în spate, aș putea deschide un restaurant”

După plecarea lui Herman von Hebel de la Grefa Curții Internaționale Penale, ziarul american The New York Times scria despre Curte că s-ar fi încâlcit de tot în atâtea acțiuni în justiție câte au fost depuse de actualii și foștii angajați, funcțiile cărora au fost reduse sau modificate în cadrul remanierilor majore de personal de câțiva ani în urmă. Auditorii externi constataseră că 120 de funcții din 900 urmau să fie suprimate sau schimbate.

În timp ce unii au acceptat plați extrem de generoase în legătură cu reducerea funcțiilor sau au aplicat pentru funcții noi, iar 10 persoane au fost concediate, Herman von Hebel, administratorul de atunci al Curții, a menționat că au fost cu mult mai mulți nemulțumiți care au acționat în judecată. Herman von Hebel, mandatul căruia a expirat în aprilie 2018, a răspuns criticilor în felul următor: „Dacă aș  putea strânge toate cuțitele ce mi-au fost înfipte în spate după aceste reforme, aș putea deschide un restaurant”.

Potrivit avocaților, Curtea a plătit aproape 1 milion de dolari despăgubiri, iar mai multe cauze se află în curs de examinare. Litigiile de muncă i-au exasperat și pe unii dintre diplomați. „Curtea se află în pericol de a cheltui mai mulți bani pe litigii interne, inclusiv litigii de salarizare, decât pe victime”, menționa Andrew Murdoch din partea Marii Britanii în cadrul adunării anuale a celor 123 de state membre ale Curții Internaționale Penale, în decembrie 2018. „Acestea nicidecum nu vor contribui la îmbunătățirea reputației Curții în afara pereților ei”, preciza diplomatul.

Marea Britanie este unul din cei mai mari contribuabili la bugetul Curții, cu aproximativ 172 milioane dolari anual.

Divergențele din biografie  

Am căutat CV-ul actualizat și complet al lui Herman von Hebel, dar pe nicio resursă din Republica Moldova nu l-am putut găsi. Pe pagina web a Parlamentului Republicii Moldova nu se regăsește, iar pe pagina web a Comisiei Pre-Vetting se indică următoarea informație biografică despre Herman von Hebel: „Judecător în cauze penale cu jumătate de normă la Curtea de Apel din Den Bosch a Olandei. Între 2013 și 2018, acesta a fost grefier la Curtea Penală Internațională.

Are 17 ani de experiență acumulată în patru instanțe penale internaționale, 10 ani de experiență în calitate de consilier juridic în Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Justiției din Olanda pe probleme ale drepturilor omului, dreptului internațional umanitar și dreptului penal, are o vastă experiență în cooperare cu și între sistemele judiciare internaționale și naționale.

A lucrat în proiecte în Albania, Ucraina, Georgia, Indonezia și țările afectate de conflicte. A elaborat foaia de parcurs pentru înființarea Înaltei Curți Anticorupție în Ucraina. A instruit președinții și managerii de instanțe cu privire la practicile eficiente de gestionare a instanțelor și elaborarea unui Cod de Etică pentru judecători în Georgia.”

Anticoruptie.md a cerut CV-ul printr-un mesaj adresat Comisiei de Pre-Vetting, și Serviciului de presă, dar nu a primit niciun răspuns

În spațiul public CV-ul lui Herman von Hebel poate fi găsit doar în arhivele Curții Internaționale Penale. În el se reflectă experiența profesională de până a deveni grefier la Înalta Curte. Spre deosebire de informația de pe pagina web a Comisiei Pre-Vetting, în CV-ul de la Curtea Internațională Penală nu se regăsește informația despre experiența sa în calitate de „judecător în cauze penale cu jumătate de normă la Curtea de Apel din Den Bosch a Olandei”, ci doar informația despre activitatea sa în calitate de grefier sau adjunct al grefierului în mai multe instanțe internaționale – Lebanon (2009-2013), Siera Leone (2006-2009), Fosta Iugoslavie (2001-2006), experiența de consilier juridic la Ministerul Afacerilor Externe (1991-2000), specialist în legislație la Ministerul Justiției al Olandei (1990-1991) și de cercetător la Universitatea din Utrecht (1987-1989). Singura mențiune despre activitatea sa în calitate de judecător este cea de lector universitar care participa la competiții studențești de proces judiciar simulat „moot court competition” din cadrul universității.

Am obținut CV-ul lui Herman von Hebel de la surse din Parlament. Din acest CV am desprins că Herman von Hebel  a devenit judecător în cauze penale cu jumătate de normă la Curtea de Apel din Den Bosch a Olandei, așa cum scrie pe site-ul Comisiei, din luna septembrie 2020 și continuă să activeze până în prezent, adică, până în momentul în care a aplicat pentru a deveni membru al Comisiei Pre-Vetting din Moldova.

Curtea de Apel Den Bosch a confirmat pentru anticoruptie.md o informație diferită de cea indicată de Herman von Hebel în CV și anume că acesta este judecător la instanța lor din luna mai 2020 și continuă să activeze acolo și până în prezent. Aceasta ar veni în contradicție cu prevederile legale, care nu permit membrilor Comisiei Pre-Vetting să activeze concomitent într-o altă funcție publică.

La fel, în CV-ul prezentat Parlamentului este indicat că Herman von Hebel a fost șef de proiect, adjunct și expert pe termen lung în cadrul Proiectului EURALIUS V din Albania, în perioada octombrie 2019 – noiembrie 2020. Din informațiile Curții de Apel din Den Bosch a Olandei deducem că acesta a devenit judecător în luna mai 2020, adică cu 7 luni mai devreme decât data până la care se presupune că a continuat să activeze în proiectul EURALIUS V din Albania, în baza unui angajament pe termen lung.

La fel din CV aflam că timp de un an în care s-a aflat în Albania Herman von Hebel s-a ocupat de „sprijinirea Curții Supreme din Albania cu privire la dezvoltarea și implementarea strategiilor de gestionare a volumului excesiv de dosare, a noilor metode de lucru, soluții IT și modificări legislative pentru a asigura funcționarea eficientă și independentă a justiției, de asemenea în legătură cu implementarea procesului de vetting al tuturor judecătorilor. Sprijinirea Ministerului Justiției în dezvoltarea strategiilor de îmbunătățire a funcționării sistemului judiciar”.

Am solicitat implementatorului Proiectului EURALIUS V, Fundația Germană pentru Cooperare Juridică Internațională (IRZ),  să ne comunice perioada în care Herman von Hebel a activat în cadrul proiectului și dacă angajamentul său de conducător adjunct al proiectului și expert pe termen lung îi permiteau să cumuleze în paralel funcția de judecător în Olanda. Până la pregătirea materialului pentru publicare nu am primit un răspuns.   

O altă discrepanță biografică dintre informația plasată pe site-ul Comisiei Pre-Vetting și CV-ul lui Herman von Hebel păstrat în arhivele Curții Internaționale Penale se referă la activitatea sa în cadrul Ministerului Justiției al Olandei. Pe pagina Comisiei Pre-Vetting se indică că von Hebel ar fi fost consilier juridic la „Ministerul Justiției din Olanda pe probleme ale drepturilor omului, dreptului internațional umanitar și dreptului penal”, pe când în celălalt CV este indicat că pe când lucra la Ministerul Justiției în calitate de expert legislativ, oferea consultanță cu privire la ordinea de zi a Cabinetului de Miniștri, participa la elaborarea proiectelor de legi de către diverse ministere, în special Ministerul Afacerilor Sociale și Ministerul Finanțelor, cu accent pe corespunderea proiectelor de legi obligațiilor ce rezultă din tratatele internaționale. Experți în domeniu spun că drepturile omului, dreptul internațional umanitar și dreptul penal nu sunt domenii în care ministerele Afacerilor Sociale și Finanțelor ar elabora proiecte de legi.

Audierea de către Herman von Hebel a părinților unui magistrat despre muncă la negru în Italia

Cazul audierii părinților magistratului Ion Chirtoacă de către Herman von Hebel la 13 martie 2024 a bulversat opinia publică. Aceștia lucrează de 17 ani în Italia, regiunea Emilia Romagna, orașul Bologna. Mama candidatului este îngrijitoare (badantă) pentru bătrânii italieni, iar tatăl – ajută în gospodării. Ambii părinți au confirmat în fața Comisiei Pre-Vetting cât timp au lucrat neoficial în Italia, realizând venituri de 1,000-1,200 euro lunar fiecare, greutățile prin care au trecut, cum au muncit mulți ani în șir fără zile de odihnă și de ce nu au putut insista asupra unei angajări oficiale, căci aceasta ar fi însemnat să-și denunțe angajatorii la autoritățile italiene.

Herman von Hebel a adresat mai multe întrebări pentru a afla cât exact lucrau lunar în zilele de odihnă și ce venituri suplimentare au realizat, cât de des și unde mergeau în vacanțe și dacă îi înlocuia cineva la muncă când lipseau. Von Hebel a mai pus întrebări despre martori, declarațiile cărora fuseseră depuse de către magistratul Ion Chirtoacă în cadrul evaluării. Președintele Comisiei Pre-Vetting Herman von Hebel a întrebat cine sunt persoanele care au făcut declarații, de unde se cunosc, când au comunicat ultima dată, dacă le-au zis ce să scrie în declarații, de unde acestea cunosc detaliile despre sumele câștigate de către părinții magistratului și de ce au omis să indice alte detalii.

Întrebările față de părinții judecătorului au fost adresate în contextul re-evaluării acestuia. La 1 august 2023 Curtea Supremă de Justiție a anulat decizia Comisiei Pre-Vetting nr.19 din 20 ianuarie 2023 de nepromovare a evaluării integrității candidatului Ion Chirtoacă și a dispus Comisiei Pre-Vetting reluarea evaluării.

Audierea părinților a fost solicitată de către candidat, deoarece în decizia inițială nr.19 din 20 ianuarie 2023 Comisia l-a considerat lipsit de integritate etică și financiară pentru că sumele virate în Republica Moldova de părinți între anii 2009 și 2013 depășeau veniturile lor oficial declarate cu 12.565 euro, sau cu aproximativ 2.500 euro anual. Comisia a refuzat să accepte explicația candidatului despre munca suplimentară celei oficiale, prestate neoficial în perioadă respectivă de timp de către mama candidatului în zilele de odihnă.

Cine a verificat integritatea candidaților pentru Comisia Pre-Vetting? 

Am întrebat-o pe deputata PAS, ex-președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, care a întocmit raportul pe care l-au prezentat Plenului Parlamentului pentru a fi votați membrii Comisiei Pre-Vetting, cum și cine a verificat integritatea și reputația candidaților selectați pentru Comisia Pre-Vetting.

„Candidații din afară au fost propuși de către partenerii de dezvoltare, țările care au o expertiză foarte bună pe domeniul reformelor în Justiție. Noi am verificat cariera lor profesională. Nu am avut de unde cunoaște detalii reprobabile din trecutul carierei unor candidați”, a spus deputata.

„În cazul unor candidați au parvenit anumite informații la comisie, unele, după verificare, nu s-au adeverit, iar în cazul altora, pe care le-am putut verifica, candidatul vizat nu a fost selectat. În cazul lui Herman von Hebel nu au fost informații care să indice anumit probleme legate de reputație și integritate. Abia când el deja era în funcție, la comisie au parvenit informații despre anumite probleme legate de activitatea sa într-o comisie de prevetting în Albania, dar era deja târziu”, a precizat Olesea Stamate.      

Notă: Deputata Olesea Stamate a revenit cu o precizare în ziua publicării investigației pe care o redăm  integral: 

„Informația prezentată în materialul de investigație nu îi era cunoscută comisiei la etapa selectării membrilor comisiei prevetting. În cazul în care ar fi fost cunoscută comisiei, am fi adresat întrebări de clarificare candidatului, în cadrul interviului, pentru a aprecia măsura în care informația poate dăuna reputației ireproșabile cerute față de candidați. Exact așa a făcut comisia în cazul unui alt candidat, despre care anumite surse străine ar fi scris informații care s-au dovedit a fi denigratoare și deloc credibile.

Candidata a oferit toate explicațiile necesare în cadrul interviului, respectiv membrii comisiei nu au avut dubii referitoare la integritatea sau reputația dânsei. Cu referire la contractul dlui Von Hebel în Albania, informația pe care a primit-o comisia (din surse neoficiale), ulterior selectării acestuia, nu releva nimic din ce ar fi putut ridica dubii vizavi de integritatea dumnealui. Dacă am fi avut acea informație la etapa interviului, l-am fi întrebat în cadrul interviului, ca să poată oferi anumite clarificări, iar membrii comisiei să aprecieze dacă este sau nu relevantă pentru procesul de selecție”.

Experta anticorupție Cristina Ciubotaru: „Consecinta absenței unei reputații ireproșabile și existența stărilor de incompatibilitate nedeclarate și nerezolvate este încetarea mandatului membrului Comisiei pre-vetting”

I-am solicitat expertei în justiție și anticorupție, avocata Cristina Ciubotaru, să comenteze informațiile despre eventuale probleme de integritate ale lui Herman von Hebel, constată de anticoruptie.md în procesul documentării. Iată cum a comentat experta: „Articolul 5 alineatul (8) din Legea 26/2022 care a instituit pre-vettingul impune membrilor Comisiei de evaluare să corespundă unor cerințe, între care să aibă o reputație ireproșabilă. Spre deosebire de candidații la funcția de membru în CSM și CSP pe care îi evaluează, în privința membrilor Comisiei pre-vetting nu este prevăzută nici o procedură de verificare a întrunirii cerinței de a avea o reputație ireproșabilă. Însă acest lucru nu înseamnă că persoanele care nu se bucură de reputație ireproșabilă pot activa în cadrul Comisiei”.

Referitor la faptul că președintele Comisiei Pre-Vetting este în prezent judecător la Curtea de Apel din Den Bosch, Olanda, experta a precizat: „Faptul că Herman von Hebel exercita funcția de judecător în Olanda la momentul în care a fost numit membru în Comisia pre-vetting și continuă să activeze în această funcție publică până în prezent este o problemă. Potrivit articolului 5 alineatul (9) din lege calitatea de membru în Comisia pre-vetting este incompatibilă cu orice funcție publică.

Situațiile de incompatibilitate a membrilor Comisiei trebuie soluționate în termen de 10 zile de la data survenirii acestora. Membrii Comisiei au fost numiți în funcție de către Parlament la 4 aprilie 2022, ceea ce înseamnă că Herman von Hebel urma să își înceteze celelalte activități în funcțiile publice deținute până la 14 aprilie 2022, prin demisionarea din funcția incompatibilă cu cea de membru al Comisiei pre-vetting sau prin suspendarea sa în funcția respectivă. Confirmarea activității sale curente de judecător de către instanța olandeză constituie o dovadă a faptului că acesta de doi ani exercită funcția de membru și președinte al Comisiei pre-vetting în situație de incompatibilitate. În lege se mai spune la articolul 4 alineatul (2) că în activitatea sa, Comisia este obligată să respecte

Constituția și legislația Republicii Moldova”.   

Ce ar trebui să se întâmple acum, am întrebat-o pe Cristina Ciubotaru. „Singira consecință prevăzută de articolul 5, alineatul 10, din Legea 26/2022 a  absenței unei reputații ireproșabile și a existenței stărilor de incompatibilitate nedeclarate și nerezolvate este încetarea mandatului membrului Comisiei pre-vetting. Pentru acest caz, alineatul 11 prescrie imperativ retragerea calității de membru de către ceilalți membri ai Comisiei, votată la o ședință la care membrul vizat nu poate participa și transmiterea deciziei către Parlamentul Republicii Moldova.

Apropo, nu se indică faptul că o asemenea ședință ar trebui să fie închisă pentru public și în spiritul transparenței Comisiei, o asemenea ședință ar trebuie să fie deschisă, pentru ca să putem urmări cu toții votarea ca să vedem dacă ceilalți membri vor adopta o atitudine corporatistă de solidaritate cu „mărul stricat” al Comisiei. Dar mai ales este important să putem urmări discuțiile despre cum înțeleg membrii Comisiei să aplice standardele de etică și integritate sie însăși, după doi ani de impunere a celor mai incredibile rigori candidaților pe care i-a evaluat.

Este regretabil că conducerea Comisiei pre-vetting timp de 2 ani a fost pe mâinile unei persoane care a sfidat normele de etică și integritate impuse de Legea Republicii Moldova pentru a fi parte dintr-o comisie importantă pentru reformarea justiției, iar acest lucru compromite întregul proces, punând sub semnul întrebării legitimitatea desfășurării lui”.

”Cum poate aprecia integritatea etică și financiară a unui judecător, procuror sau membru al societății civile persoana care nu respectă legea și a cărei integritate este pusă la îndoială? Dar mai ales, cum a putut organiza și conduce cel mai dur proces de verificare a integrității în justiție și procuratură?!”, se întreabă experta Cristina Ciubotaru.

În cadrul Comisiei Pre-Vetting, în afară de Herman van Hebel (Olanda), la propunerea partenerilor de dezvoltare, Parlamentul Republicii Moldova i-a mai numit pe Victoria Henley (SUA), Nona Tsotsoria (Georgia) și trei reprezentanți din Republica Moldova.

Doi dintre membrii propuși de către fracțiunea PAS au venit din societatea civilă, de la Asociația obștească Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM) – Nadejda Hriptievschi, membră-fondatoare, a activat în calitate de directoare de programe la CRJM și membră a Comitetului Consultativ Independent Anticorupție, înființat pe lângă Președintele Republicii Moldova în anul 2021. Tatiana Răducanu, fostă judecătoare, a activat în calitate de președintăa a Consiliului de Administrație al CRJM. Ea  a fost numită prin decret prezidențial și membră al Consiliului Suprem de Securitate.   

Un alt membru care a fost numit de Parlament în Comisia Pre-Vetting a fost propus de fracțiunea PSRM, Vitalie Miron, Consilier juridic în cadrul Cabinetului primarului general al municipiului Chișinău.

Demisii și suspiciuni de corupție 

La 6 octombrie 2023 Vitalie Miron și-a anunțat demisia din cadrul Comisiei, în legătură cu admiterea contestațiilor a 21 de candidați care nu au promovat evaluarea, aceștia urmând să fie reevaluați. El a opinat că membrii Comisiei de evaluare ar fi forțați să execute hotărârile CSJ și să promoveze candidații anterior necalificați, căci luarea unei alte decizii ar însemna încălcarea prevederilor art. 120 din Constituția Republicii Moldova prin neexecutarea deciziilor CSJ.

Vitalie Miron a invocat că o circumstanță și mai gravă a fost că a aflat din spațiul public despre faptul că Comisia a promovat persoane care se aflau sub urmărire penală, sau care aveau obligații financiare, circumstanțe ascunse de candidați. Vitalie Miron a mai comentat că „mecanismul legal nu a acordat Comisiei posibilitatea de a aprecia obiectiv și multiaspectual toți candidații.

De fapt, membrii Comisiei s-au limitat la sinceritatea candidaților și a organelor și instituțiilor ce le-au livrat informația, care s-au adeverit a fi de rea credință în unele cazuri, pentru ce fapt urmau a fi descalificați”, a menționat Miron. Vitalie Miron este deocamdată singurul membru al Comisiei Pre-Vetting care a avut opinii separate față de deciziile de Comisiei în privința magistraților Alexei Paniș , Marina Rusu, Ion Chirtoacă  și Angela Bostan, considerând că aceștia urmau să promoveze evaluarea.

Parlamentul Republicii Moldova i-a numit în funcții pe membrii Comisiei Pre-Vetting la 04 aprilie 2022. În prezent, aceștia desfășoară procedura de re-evaluare a candidaților la funcția de membru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, urmare a anulării de către Curtea Supremă de Justiție a 22 de decizii de nepromovare a candidaților. Până în prezent, Comisia a decis promovarea doar a unui candidat din cei care nu au promovat inițial evaluarea – a magistratei Aliona Miron de la Curtea Supremă de Justiție.

Doi dintre candidații care au trecut prevettingul și au fost numiți în CSM și CSP și-au dat demisia la scurt timp după numire în legatură cu suspiciuni legate de corupție: Iulian Muntean, candidatul propus de Parlament în CSM și-a dat demisia exact peste 1 lună din CSM, când s-a aflat că acesta împreună cu soția sa figura de 5 ani într-un dosar de corupție de anvergură instrumentat de CNA, pe care Comisia nu l-a depistat „uitând” să interpeleze Procuratura Anticorupție. Olesea Vârlan este procuror, care a acumulat cel mai mic număr de voturi la Adunarea Generală a Procurorilor și care și-a dat demisia peste 3 luni de la numirea ei în CSP, atunci când s-a aflat că a încercat să manipuleze rezultatele concursului pentru alegerea procurorului general. În ambele cazuri Procuratura Anticorupție s-a autosesizat și a pornit procese penale.

Premierul Dorin Recean i-a acuzat de corupție, de câteva ori în ultimul an, pe judecătorii Curții Supreme care au anulat deciziile Comisiei Pre-Vetting. 

Tăcerea președintelui Comisiei Pre-Vetting 

Portalul anticoruptie.md i-a adresat mai multe întrebări președintelui Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel. Întrebările au fost trimise pe adresele  de email ale secretariatului și serviciului de presă la 18 martie, dar până în ziua publicării anchetei jurnalistice, nu am primit răspuns. Anticoruptie.md va continua subiectul și va da dreptul la replică persoanelor vizate în acest material.       

O investigație realizată de jurnalista Cornelia Cozonac (Anticoruptie.md)