Extremismul și alte isme. Intrarea mulțimii în istorie și ieșirea din cheia mitologiei revoluționare. Cum se pune mâna pe putere

Publicat:

Distribuie articolul:

Mi-am adus aminte de cartea lui Eric Hoffer – „Adepții fanatici. Reflecții asupra naturii mișcărilor de masă” citită acum ceva ani, publicată de editura Polirom în 2013. Nu doar că trăim într-un context geo-politic internațional extrem de fluid care poate fi analizat și din această perspectivă, a naturii mișcărilor de masă, a fanatismului, extremismului, populismului, dar și în contexul alegerilor electorale care au loc anul acesta în plan internațional, nu doar național.

Alegerile electorale din Europa pentru europarlamentare care s-au încheiat duminică seara pot fi citite și în această cheie. Extrema dreaptă a câștigat alegerile în țări importante din Europa. Duminică seara, președintele Franței Emmanuel Macron a dizolvat Adunarea Națională, parlamentul francez. Alianța de la guvernare a ieșit pe locul doi la mare distanță de rezultatului partidului lui Marine Le Pen.

În Autria a câștigat partidul de extremă dreaptă FPO.  În Belgia, Noua alianță flamandă și Vlaams Belang, princiapalele partide de dreapta pe primele două locuri. Social-democrații lui Olaf Scholz au obținut cel mai slab rezultat din istorie. Au pierdut în fața conservatorilor și a extremei drepte, Alternativa pentru Germania (AfD). Europa de Est e altă poveste.

În Polonia, Coaliția Civică (KO) a premierului polonez Donald Tusk a câștigat europarlamentarele cu un procent de 37,1%, în vreme ce Partidul de extremă dreapta Confederație a luat 12,1%. Paritidul Fidesz al premierului ungar Viktor Orban, un rezultat slab. Deplasarea spre dreapta în Parlamentul European va influența politica la nivelul Uniunii și probabil vor favoriza legi mai dure împotriva migraței.

Factorii care au favorizat aceste rezultate ar fi îngrijorările legate de migrație, costurile mari ale tranziției ecologice, războiul din Ucraina care a fost exploatat propagandistic și manipulator de către partidele naționaliste și populiste.

În acest context al alegerilor europene care reflectă tendințe politice și sociale, cartea lui Erich Hoffer este la fel de valabilă ca atunci când a fost publicată în anul 1951. Ascensiunea extremismului și a altor isme în prezent este la fel de periculoasă ca în secolul XX. Deși contexte politice diferite, mecanismele prin care extremismul se propagă și câștigă teren folosind pârghiile populismului inflamând mintea colectivă, seducând-o și jubjugând-o, sunt același.

Apelul la frică, angoase, la țapul ispășitor, la butoane subtile, tactici, strategii de seducție, se folosește totul pentru a pune mâna pe putere. Scopul fiind acapararea puterii folosind presiunea socială și politică, chiar religioasă, a mișcărilor de masă. Lista de cărți desigur că este schematică, nu exaustivă. Domeniul este vast, a fost și este deconstruit și analizat de autori remarcabili.

Eric Hoffner, „Adepții fantatici: Reflecții asupra naturii mișcărilor de masă”, Editura Polirom, 2013

Cartea lui Erich Hoffer, ”Adepții fantatici: Reflecții asupra naturii mișcărilor de masă” a devenit bestseller atunci când președintele american Dwight D. Eisenhower a citat-o într-una din primele sale conferințe televizate. Nu întâmplător, probabil, pentru că Eisenhower a fost comandantul armatelor aliate debarcate în Vestul Europei spre sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, `44 -`45. Preocupat de felul în care lumea arăta după teribilul război mondial, precum și în perspectiva ascesiunii comunismului, în fapt, a totalitarismului.

Cartea este o analiză extrem de vizionară a naturii mișcărilor de masă, dar și a felului în care individul devine fanatic. Tipuri diferite de personalitate și motivațiile intime care îl fac pe un individ să adere la diferite mișcări radicale, politice, sociale sau religioase. Cartea a fost tradusă de Lucian Leuștean.

Din cuprins Atracția mișcărilor de masă, adepții potențiali, săracii, Inadaptații, Acțiunea comună și sacrificiu de sine, Fantaism, Mimetism, Mișcări de masă bune și rele și altele.  Cartea lui Hoffer e vizionară și pentru mișcările social-politice care au loc în prezent. (…) În epoca modernă, naționalismul este cea mai durabilă și mai bogată sursă de entuziasm de masă și că trebuie exploatată fervoarea naționalistă dacă se dorește înfăptuirea schimbărilor drastice plănuite și inițiate prin entuziasmul revoluționar.”

”Nemulțumirea de sine nu creează invariabil o dorință de schimbare. Trebuie să existe și alti factori pentru ca nemulțumirea să se transforme în alienare. Unul dintre aceștia este senzația de putere.”

”Ceea ce pare să conteze mai mult decât posesia instrumentelor puterii este credința în viitor. Acolo unde puterea nu este complatată de credința în viitor, ea este utilizată pentru a bloca noul și menține statu-quo-ul.”

”Ideea este că, uitând sau amănând libertatea individuală, mișcarea de masă activă nu se împotrivește înclinațiilor adevăraților zeloși. Fanaticii, spune Renan, se tem de libertate mai mult decât de persecuție. Este adevărat că aderenții unei mișcări în ascensiune încearcă un puternic sentiment de eliberare, chiar dacă trăiesc și respiră într-o atmosferă de strictă obedinență față de principii și ordine.”

”Este evident că o mișcare de masă în căutare de prozeliți trebuie să distrugă legăturile din cadrul tuturor grupurilor existente dacă își dorește să câștige aderenți numeroși.”


Gustave Le Bon, „Psihologia mulțimilor”, Editura Antet, 2012

Lectura cărții lui Hoffner poate fi pusă în legătură și cu studiile lui Gutav Le Bon despre intrarea mulțimii în istorie, despre manipulare, în celebra sa carte Psihologia mulțimilor”. Probabil că Hoffner l-a studiat pe Gustav Le Bon și cea mai cunoscută lucrare a acestuia Psihologia mulțimilor publicată la 1895, lucrare care analizează problemele inconștientului colectiv și al comportării mulțimilor. Le Bon este considerat creatorul psihologiei sociale.

”Dintotdeauna masele au jucat în istorie un rol important, dar niciodată atât de considerabil ca în zilele noastre. Acțiunea inconștientă a maselor, substituită acțiunii conștiente a individului reprezintă o trăsătură caracteristică a istoriei contemporane.”. https://edituraantet.ro/produs/psihologia-multimilor-gustave-le-bon/

Elias Canetti, „Masele și puterea”, Editura Nemira, 2009

Cea mai fascinantă teoria îmi pare cea enunțată și dezvoltată de Elias Canetti și anume – apariția mulțimii în istorie în cartea ”Masele și puterea”.  „Masa este o apariție care, pe cât de enigmatică, pe atât de universală, se află dintr-odată acolo unde înainte nu era nimic. Câțiva oameni, mai puțini, ar fi putut sta liniștiți împreună; cinci sau zece sau doisprezece nu mai pot. Nimic nu este anunțat, nimic nu este așteptat.

Dintr-o dată totul este negru de oameni”.Volumul scriitorului de expresie germană Elias Canetti, laureat în 1981 al Premiului Nobel pentru Literatură, a fost publicat pentru prima dată în 1960. Este un eseu de antropologie socială care se delimitează însă de conceptele clasice ale psihologiei maselor, create de Gustave Le Bon și Sigmund Freud.

Ivit inițial din experiența celor două mari tiranii ale secolului XX – hitlerismul și stalinismul – volumul ”Masele și puterea” iese din cadrul strict istoric și este o meditație argumentată asupra naturii umane, definită constant prin dorința de putere și prin pornirea de a-și subsuma masele ori de a se adapta lor.

De asemenea, de citit și romanul ”Orbirea”, publicat de Editura Polirom. https://carturesti.ro/carte/masele-si-puterea-53136

Peter Sloderjdik, „Critica rațiunii cinice”, Editura Polirom, 2003

Peter Sloderjdik în ”Critica rațiunii cinice”, tradusă de Tinu Pârvulescu și Sanda Munteanu, arată cum societatea umană a ieșit în anii `70 din cheia „mitologiei revoluționare”, moment care ar schița zorii unei antropologii cinetice. Cheia de înțelegere a lumii în devenirea ei ar consta în înțelegerea rolului pe care îl are mulțimea/masa și saltul spre „masa de diverstisment”. Saltul ăsta e atât de uriaș, vulnerabilizând.

„Termenul masă ajunge în expunerea lui Canetti la o expresie care articulează blocarea devenirii subiectului în însuși momentul realizării sale – pentru că masa, înțeleasă ca masă de adunare, nu poate fi întâlnită altfel decât în situația de pseudoemancipare și semisubiectivitate – ca un ceva vag, labil, nediferențiat, condus de o tendință de imitare și agitație epidemică, feminin-faunesc, pre-exploziv, care în starea sa reală dovedește o mare asemănrare cu portretul pe care vechii maeștri ai psihologiei maselor, Gabriel Tarde, Gustav Le Bon, Sigismund Freud, i l-au desenat.”

În Critica rațiunii cinice, publicată de Editura Polirom, filosoful dedică un amplu studiu cinismului – motorul societății umane a secolului trecut și al secolului XXI. https://polirom.ro/plural/1168-critica-ra%C5%A3iunii-cinice.html

Peter Sloderjdik, „Disprețuirea maselor”, Editura Idea, 2002

Tot Sloterdijk, pe care îl recomand, într-o altă lucrare ”Disprețuirea maselor”, https://www.idea.ro/editura/ro/dispreuirea-maselor-d21.html analizează intrarea mulțimii în istorie, citându-l la rândul său pe Elias Canneti care definea mulțimea drept „negru de oameni”. Astfel, scrie Sloterdijk, mulțimea devine locul în care individul se pierde, eul colectiv se formează, se metamorfozeză, se deformează. Pentru că individul se refugiază în masă atunci când presiunea deciziei e prea mare, a fi sau nu liber, a-ți asuma sau nu libertatea, iar dacă se mai apasă și pe butoanele fricii, angoasei, tabloul devine cinic.

Secolul XXI poate fi și despre această dilemă – tirania mulțimii, anestezierea ei, libertate sau te pierzi în masă. Spre recomandare de lectură, vizita lui filosofului german Peter Sloderjdik la Universitatea de Vest din Timișoara, cu ocazia Deschiderii Capitalei Europene a Culturii – Timișoara 2023, când a susținut o conferință cu tema ”Câteva gânduri despre Europa astăzi”. https://www.sunmedia.ro/2023/02/22/peter-sloterdjik-europa-este-o-comunitate-a-bucatariilor-decat-a-politicilor-comune-suntem-in-post-eroism-avem-o-demasculinzare-dupa-capitolul-machioistic/

Mai multe articole

SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO

JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE

ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII

Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU

Donează prin paypal icon

Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro

Distribuie articolul:

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Cele mai noi articole

ALEGERI PARLAMENTARE 2024. Elena Lasconi: Noi, dacă suntem uniţi, roboţii ruşi de pe TikTok nu au cum să ne distrugă democraţia

Preşedintele USR, Elena Lasconi, a făcut apel la unitate, în discursul ţinut duminică, după închiderea procesului de votare. ”Noi, dacă suntem uniţi, roboţii ruşi...

ALEGERI PARLAMENTARE 2024 – Kelemen Hunor (UDMR): Sunt mândru pentru acest rezultat. După calculele noastre, vorbim de 5,5% sau 5,6%

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat duminică, după închiderea urnelor la alegerile parlamentare, că este mândru pentru acest rezultat, el precizând că, după calculele...

ALEGERI PARLAMENTARE 2024. Ilie Bolojan: Va fi un parlament pulverizat cu mai multe partide şi cred că se va pune problema unei coaliţii de...

Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat că în urma votului de duminică, se conturează un Parlament al României ”pulverizat” şi că cel...

ALEGERI PARLAMENTARE 2024. Ciolacu: Astăzi, românii au confirmat că PSD este principala forţă politică a României. Vom rămâne garantul echilibrului politic şi social din...

Preşedintele demisionar al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat duminică, după rezultatul exit-poll-urilor, că astăzi, românii au confirmat faptul că PSD este principala forţă politică...

BREAKING EXIT POLL CURS parlamentare: PSD, dat câștigător, urmat de AUR, PNL, USR. Partidele extremiste SOS și POT, peste pragul de 5%. UDMR, la...

Primele rezultate exit-poll ale alegerilor parlamentare 2024 au fost anunțate la ora 21.00, la închiderea urnelor în țară. În diaspora încă se votează. PSD...

Cum am ajuns să scriu despre Călin Georgescu, deși voiam să vorbesc despre candidații REPER

O surpriză pe care o aduce REPER la alegerile parlamentare din această toamnă este invitarea unor personalități ale vieții civice să ocupe poziții eligibile...

Articole asemănătoare

ALEGERI PARLAMENTARE 2024. Elena Lasconi: Noi, dacă suntem uniţi, roboţii ruşi de pe TikTok nu au cum să ne distrugă democraţia

Preşedintele USR, Elena Lasconi, a făcut apel la unitate, în discursul ţinut duminică, după închiderea procesului de votare....

ALEGERI PARLAMENTARE 2024 – Kelemen Hunor (UDMR): Sunt mândru pentru acest rezultat. După calculele noastre, vorbim de 5,5% sau 5,6%

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat duminică, după închiderea urnelor la alegerile parlamentare, că este mândru pentru acest...

ALEGERI PARLAMENTARE 2024. Ilie Bolojan: Va fi un parlament pulverizat cu mai multe partide şi cred că se va pune problema unei coaliţii de...

Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat că în urma votului de duminică, se conturează un Parlament...