Cine este Oana-Silvia Țoiu?
Sunt Oana, deputată USR, Vicepreședintă a Camerei Deputaților și mamă de fete. Reprezint bucureștenii în Parlament și mă dedic susținerii inițiativelor sociale și legislative care contribuie la un viitor mai echitabil. În 2020 am coordonat programul de Guvernare USR PLUS, iar până în noiembrie 2021, am fost președinta Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială din Camera Deputaților. Înainte de a intra în politică, am fost implicată în proiecte de consultanță și training în SUA, Elveția, Belgia, Brazilia, China, Austria, Ungaria, Republica Moldova și am reprezentat România cu mândrie la Forumul de la Davos, organizat de World Economic Forum, și la Harvard în discuții despre viitorul Europei. Am lucrat ca secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale în Guvernul Tehnocrat, coordonând politici publice pentru copii, familie și românii din Diaspora.
Ce v-a inspirat să vă concentrați pe domeniul social și pe drepturile omului?
Întotdeauna am crezut că toți oamenii merită o șansă egală la o viață decentă și respectată. Această convingere m-a ghidat în activitatea mea anterioară în antreprenoriatul social, unde am dezvoltat un concept care combină tradițiile rome cu sustenabilitatea economică. Am înțeles cât de mult poate conta implicarea socială directă, dar și cum putem aduce schimbarea prin politici publice bine gândite.
Cum evaluați progresul în domeniul combaterii violenței domestice?
Violența domestică este o problemă gravă în România, iar cifrele confirmă amploarea fenomenului și necesitatea unor intervenții mai eficiente. În primele 5 luni ale anului 2024, polițiștii au emis peste 5.040 de ordine de protecție provizorii, dintre care 2.066 au fost confirmate și transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată. Tot în această perioadă, au fost înregistrate 49.014 cazuri de violență domestică, aproape egal împărțite între mediul urban (24.380) și rural (24.634).
În 586 de cazuri, agresorii au fost obligați să poarte dispozitive electronice de supraveghere, ceea ce reprezintă aproximativ 11% din totalul ordinelor de protecție emise. Această măsură este esențială pentru prevenirea recidivei și pentru garantarea siguranței victimelor.
Din totalul victimelor violenței domestice, majoritatea sunt femei (16.321), însă cifrele arată și un număr semnificativ de minori afectați (3.729), ceea ce indică necesitatea unor măsuri suplimentare de protecție pentru această categorie vulnerabilă.
Din fericire, am reușit să trecem două legi importante care vin în sprijinul victimelor: Legea nr. 240/2023, care extinde durata ordinului de protecție de la 6 luni până la 12 luni și oferă asistență juridică gratuită inclusiv în apel, și Legea nr. 253/2022, care include victimele violenței domestice în lista beneficiarilor locuințelor sociale.
De multe ori, abuzurile ce îmbracă forma violenței domestice se pot desfășura pe săptămâni, luni sau chiar ani de zile, iar durata de 6 luni a unui ordin de protecție era insuficientă pentru a asigura victimei distanța necesară față de agresor care să îi poată garanta siguranța fizică și emoțională.
Statul român trebuie să ofere victimelor siguranță iar Legea noastră le oferă, de asemenea, victimelor acces la locuințele de necesitate, practic un adăpost de urgență care reprezintă o soluții pe termen rapid și mediu pentru acestea și copiii lor.
Care este cel mai mare obstacol în promovarea unor politici sociale eficiente în România?
Uneori, cel mai mare obstacol este lipsa unui consens politic și a dialogului deschis. În acest sens, am creat platforme de consultare, cum ar fi „Mic dejunul lunar al femeilor parlamentar”, pentru a aduce la aceeași masă reprezentanți din toate partidele. Prin dialog, putem construi politici mai eficiente și mai durabile.
Ne puteți vorbi despre inițiativa „Împreună pentru fete”?
„Împreună pentru fete” este un proiect drag mie, care abordează sărăcia menstruală – o problemă tăcută, dar extrem de prezentă în România. Sunt peste 43.000 de cetățeni care au semnat deja petiția inițiată de societatea civilă prin care se cere Guvernului acces gratuit în școli la produse de igienă.
Am creat acest grup de lucru pentru a consulta societatea civilă, am inițiat o propunere legislativă pentru a facilita accesul gratuit la produse de igienă menstruală în școli și am reușit să dezvoltăm mai multe proiecte pilot prin care mai multe consilii locale au început să realizeze instalarea unor dispensere pentru absorbante în școli precum și distribuirea unor materiale de informare privind educația pentru sănătate.
De asemenea, am organizat schimburi de bune practici cu alte țări, precum Noua Zeelandă, pentru a găsi soluții adaptate contextului nostru.
Cum mențineți un dialog activ cu cetățenii și societatea civilă?
Comunicarea este esențială. De aceea, am inițiat evenimente precum „Hai să vorbim despre”, unde discutăm direct cu părinți, profesori sau alte categorii sociale. Scopul este să înțelegem nevoile lor și să adaptăm politicile publice pentru a răspunde acestor nevoi.
De asemenea, pe 1 iunie 2022, am lansat programul „Deschidem Parlamentul pentru TINEri”, o inițiativă care a reușit să aducă peste 1.500 de tineri în rolul de „deputați pentru o zi”. Scopul programului este să deschidă ușile Parlamentului pentru studenți, elevi și tineri absolvenți, oferindu-le ocazia de a înțelege cum funcționează procesul legislativ și de a experimenta direct mecanismele de luare a deciziilor. Aceștia reprezintă o generație vocală, care cere schimbare și așteaptă mult de la societate. Totuși, politica nu a fost mereu atractivă pentru mulți dintre ei, iar legile au părut, uneori, de neatins, chiar și atunci când erau absurde. Prin acest program îi invităm să descopere cum pot folosi puterea Parlamentului pentru a susține lucrurile bune în care cred, indiferent de cariera pe care o aleg.
Ce schimbări legislative considerați esențiale pentru protecția minorilor?
Am propus stabilirea vârstei consimțământului sexual la 16 ani și sancționarea mai severă a infracțiunilor sexuale asupra minorilor. După luni de dezbateri și rezistență politică, aceste măsuri au fost adoptate în 2023. Totuși, este de neînțeles de ce majoritatea parlamentară PSD-PNL a decis, în același timp, să dezincrimineze actul sexual cu un minor de 16-18 ani dacă este comis de un adult aflat într-o poziție de autoritate asupra sa. Au existat cazuri în care adolescente au rămas însărcinate cu profesori din centre de plasament, iar justiția nu mai are acum instrumentele necesare pentru a-i sancționa pe agresori. Amendamentele noastre care prevedeau sancționarea acestor fapte au fost respinse și am inițiat o nouă propunere legislativă pe această temă, iar măsura propusă a fost adoptată în cadrul Legii nr.424/2023.
Care este viziunea dvs. pentru viitorul politicilor publice în România?
Visez la o Românie în care fiecare persoană să aibă șansa unui viitor sigur și echitabil. Cred în puterea comunității, a dialogului și a implicării civice, iar rolul meu este să creez cadrul în care aceste valori să devină realitate.
Rolul meu, ca parlamentar, este să creez un cadru legislativ care să sprijine aceste valori și să genereze schimbări tangibile în viețile oamenilor, iar prioritățile mele în construirea acestei viziuni includ: combaterea violenței domestice, reducerea inegalităților sociale și economice, protejarea drepturilor copiilor și tinerilor, flexibilizarea muncii.
Cred că accesul egal la educație, servicii de sănătate și locuri de muncă bine plătite este esențial pentru o societate prosperă. Mă concentrez pe inițiative legislative care sprijină drepturile angajaților, reduc birocrația și facilitează integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii.
De asemenea, investiția în viitorul copiilor și tinerilor este cheia dezvoltării României. De aceea, lupt pentru politici care să asigure accesul egal la educație, siguranța în școli și protecția împotriva abuzurilor și continui să susțin inițiative care să ofere sprijin copiilor aflați în situații de vulnerabilitate.
Cred că implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional este esențială pentru o guvernare transparentă și responsabilă. Prin proiecte și programe precum ”Deschidem Parlamentul pentru TINEri”, ”Hai să vorbim despre” și ”Împreună pentru fete”, am creat platforme de dialog între cetățeni, societatea civilă și reprezentanții politici, pentru a identifica soluții la problemele reale ale comunității. Prin toate aceste direcții, scopul meu este să construim împreună #unViitorBunAcasă, în care fiecare persoană să se simtă respectată, sprijinită și parte a unei comunități unite.
Comunicat de presă
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
