Misiunea acestei secțiuni este să promoveze în special scriitorii români și cărțile lor. Monica Lovinescu scria despre indiferența românilor pentru trecut. Într-un registru diferit, dar oarecum în prelungirea a ceea ce remarca Monica Lovinescu, aș spune că există un snobism al românilor în raport cu scriitorii români, mai ales cei contemporani lor.
Dacă nu sunt validați internațional, sau super-național, interesul românilor pentru cultura scrisă autohtonă e inconstant, iar dacă un aparat de promovare și marketing nu e pus în mișcare, atunci cărțile și scriitorii români contemporani se pierd într-un noian de cărți de literatură străină care ocupă cea mai mare parte a spațiului public, fie că vorbim de site-urile editurilor, fie de librării.
Diferența fundamentală dintre felul în care este încurajată și susținută cultura scrisă națională în alte spații geografice constă într-o strategie funcțională de politici culturale dublată de un program național de susținere a scriitorilor și a cărților lor. Promovarea culturii scrise nu e doar o chestiune privată care privește autorul sau editura, care își promovează produsele culturale fiind o afacere comercială, ci devine parte a unei politici culturale naționale de interes major. Gradul de civilizație este strâns legat și de cultura scrisă.
Bogdan Crețu, Mai puțin decât dragostea, editura Polirom, 2023
Lansat anul trecut la Târgul de Carte Gaudeamus, cartea lui Bogdan Crețu, romanul se bucură de o receptare extrem de favorabilă. Pentru că nu îmi arog zona comentariului de specialitate, al criticii literare, l-aș cita pe Emilian Galaicu-Păun cu un fragment din cronica sa publicată pe Radio Europa Liberă, ”Mai puţin decât dragostea este un roman de recitit, căci furat de intrigă (hollywoodiană –na că am spus-o!), prima lectura e grăbită, forţând deznodământul; am lăsat cartea deoparte, şi după vreo zece zile am „refăcut-o” din sublinierile mele puse cap la cap, fraze de-o frumuseţe desăvârşită care-l califică pe Bogdan Creţu printre prozatorii de primă mână ai generaţiei sale, ultima meritând să fie trecută pe blazonul autorului, pe care scrisul l-a consacrat, iată, cavaler al Mesei Rotunde a romanului românesc:”.
Pe coperta a 4-a a cărții, Mariana Codruț notează „Povestea de dragoste dintre voluntara, intransigenta, imprevizibila fiică a unui fost torționar și fiul fostei victime a acestuia îi oferă prozatorului Bogdan Crețu prilejul să facă în noul lui roman un portret al României din intervalul cuprins între anii ’50 (cu eflorescența temnițelor comuniste) și contemporaneitatea receptivă la mișcarea #metoo. Un portret relevant și foarte realist: torționarul e judecat doar de propriul copil, altfel rămânând prosper și liber până la moarte, viața deținutului politic e distrusă pentru totdeauna, iar urmașii lor direcți, marcați într-un fel sau altul de compromisurile și dramele familiale, nu se vor regăsi pe deplin niciodată. Întrețesute, cele două fire narative asigură tensiunea din Mai puțin decât dragostea, o carte densă, dramatică, puternică.”
Bogdan CREȚU (n. 1978) este profesor doctor la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Între 2013 și 2022 a fost director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iași. Este redactor-șef al revistei Timpul. Membru PEN România. A publicat opt volume de critică literară, dintre care cel mai important este Inorogul la Porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir (ediția a II-a, Editura Cartier, 2021). Lucrările sale au fost distinse cu mai multe premii. A contribuit cu numeroase studii la volume academice din țară și din străinătate, a editat, a îngrijit și a prefațat multiple antologii. Ține o rubrică de cronică literară în revista Observator cultural. La Editura Polirom a mai publicat romanele Cornul inorogului (2021) și Nichita. Poetul ca și soldatul (2022).
Tiberiu Neacșu, Sindromul Jobert, Editura Cartier, 2023
Pentru cititorii de poezie, dar și pentru cei cărora poezia le pare un gen minor, sau se tem de emoția pe care le-ar provoca-o poezia, sau amână și tot amână momentul de a pune mâna pe o carte de poezie pentru că nu se simt pregătiți, volumul lui Tiberiu Neașcu, Sindromul Joubert, poate fi experiența de scurtcirucitare. Până la urmă, fie că citim proză, eseu sau poezie, experiența transfigurării este ceea ce căutăm o viață întreagă.
Textul de coperta a 4-a este scris de Ștefan Manasia ”Poemele” lui Tiberiu Neacșu sunt fragmente dintr-un compendiu de antropologie rurală, oltenească, metisate cu extaze & hăcuiri emoționale citadine ori chiar cu evadări exotice, în Arabia de sub frunte (Scrisoare de pe Jabel Hafiz e un text splendid & neînseriabil). Omul ar fi doar „un burete multicelular”, cu „organul poeziei” atrofiat.
De fapt, eucariotele evoluează, în Sindromul Joubert – titlul, neuropediatric, elogiază fragilitatea & defectele noastre -, până devin vocile defuncților, rudelor apropiate, țipetele copiilor care bat mingea de cauciuc și refuză extincția, găsind sanctuar în rana poetului. Vedem, apoi, ca printr-o fantă, întâmplări cu ființe cleioase, nedesprinse din universul maximei senzorialități și – numai resuscitând organul blamat, antenele poetice – putem reconstitui coerența și cântări veridicitatea acestei lumi.” (Ștefan Manasia)
Tiberiu NEACȘU (n. 1981, Timișoara) este poet și traducător, editor al revistei online Crevice. Poemele lui au fost traduse în nouă limbi străine și publicate în The Shallow Ends, Plume Poetry, Poesis Internațional, Crevice, Dilema veche etc. A tradus din Peg Boyers, Lloyd Schwartz, Derek JG Williams, Ani Gjika, Mustafa Köz, W.H. Auden și alții. Îi plac sarmalele și poezia lui Frank Bidart.
Volume de poezii publicate: Nebuna (2000, Ed. Convorbiri literare), Acrobat în zece paşi (2013, Ed. Tracus Arte).
Simona Goșu, Stela, Editura Polirom, 2023
După debutul cu volumul de proză scurtă Fragil, Simona Goșu revine cu Stela, un roman de o umanitate tandră. S-a spus despre roman că are o ramă socială, construind un personaj ca Stela. Romanul este și un fel de radiografie socială, cu o grijă pentru detaliu, cu o naturalețe a dialogului, un firesc al personajelor. Despre Stela a scris un text de coperta a 4-a scriitoarea Gabriela Adameșteanu, ceea ce nu e puțin lucru.
„Simona Goșu trece cu dexteritate la roman, păstrându-și interesul pentru spațiul domestic și pentru momente de tensiune familială, rezolvate surprinzător, deseori cu violență. Stela, personajul care centrează acțiunea romanului, o fostă contabilă ajunsă menajeră, bovarică după o casă pierdută prin retrocedare, îi dă autoarei ocazia să intre în diverse familii, aparent fericite, și să creioneze portrete din tușe rapide. Problematica identității este firul roșu pe care cititorul merge grăbit, interesat de ce se întâmplă, pentru a se trezi, în final, la fel ca Stela, cu întrebarea tulburătoare despre ce este mai important în viață.” (Gabriela Adameșteanu)
„După Fragil, unul dintre cele mai bune debuturi din proza românească din ultimul deceniu, așteptările erau mari de la următoarea carte a Simonei Goșu. Din fericire, autoarea nu dezamăgește și publică un roman convingător, care demonstrează – pentru cine se mai îndoia – forța epică, priceperea literară și acuitatea socială ale prozatoarei. Cu Stela, Simona Goșu ne propune un roman format din multe cercuri concentrice, de la cel mai mic, al vieții de familie a protagonistei, trecând prin cel al unei comunități middle-class bucureștene, până la cel mai mare, al societății românești contemporane. În centrul tuturor acestora stă însă Stela, o femeie specială și recognoscibilă în același timp, pe care o poți admira sau o poți detesta, dar pe care mai mult ca sigur nu o vei uita.” (Victor Cobuz)
Simona GOȘU (n. 1976, București) este traducătoare și prozatoare. A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză-română, și Masteratul de Lingvistică Aplicată și Predarea Limbii Engleze la Universitatea din București. A publicat proză scurtă în diverse reviste și antologii. În 2020 a debutat cu volumul de povestiri Fragil (Polirom), care a câștigat Premiul revistei Observator cultural pentru Debut, ediția 2021, Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte, FILIT, ediția 2021, și Premiul Sofia Nădejde pentru Literatură Scrisă de Femei, la secțiunea Debut-Proză, ediția 2021. Fragil a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România și la Premiul Național pentru Proză al Ziarului de Iași, ediția 2021.
Ligia Keșișian, Anul tigrului de apă, Casa de Editură Max Blecher, 2023
De neratat acest volum de poezie care s-a bucurat de recenzii și topuri, precum și de Premiul Tânărului scriitor al aului 2023 la Gala Tinerilor Scriitori/Cartea de Poezie a anului 2023. Despre volum, pe coperta a 4-a, a scris poetul Ion Mureșan, ceea ce e însăși o validare.
”Anul tigrului de apă” este, în cele din urmă, un jurnal ținut cu grijă la un punct de frontieră dezafectat, de un grănicer care nu mai cere de multă vreme pașapoartele celor care trec granița dintre cele două țări: țara realului și țara imaginarului.
Așa se face că personaje, lucruri, întâmplări din cele două ținuturi se amestecă imprevizibil, conviețuiesc, se complică și se explică unele prin altele, într-o devălmășie pașnică. Pe această contrabandă între real și imaginar este clădită lumea poeziei Ligiei Keșișian și versurile sale sunt ca niște ferestre plutind deschise pe suprafața unui lac liniștit, în zidul orizontal de apă.”
Ligia Keșișian (n. 1988) este poetă, traducătoare, DJ și curatoare de festivaluri. A publicat volumele de poezie Mici cutremure (2017) și Miss Houdini (2019) și a tradus o antologie din opera poetică a lui Mario Benedetti, Revoluție și inocență (2020).
Armand Goșu, Putin împotriva Occidentului. Războiul din Ucraina și noua dezordine mondială, Editura Polirom, 2023
Armand Goșu este un fin cunoscător al spațiul ex-sovietic, cunoscător al noilor realității ales Federației Ruse. Pentru Armand Goșu nuanțele sunt importante în elaboarea punctelor sale de vedere, a cărților care sunt veritabile documente, fotografii de mare acuratețe geopolitică a turbulentului spațiu al fostei URSS, frământat de nostalia trecutului, prizonier al unor istorii nerezolvate. Cartea Putin împtriva Occidentului. Războiul din Ucraina și noua dezordine mondală este prezentată de autor însăși, pe coperta a 4-a:
„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare. Nu este o competiție, căci aceasta ar presupune reguli și fairplay, ci o luptă pe viață și pe moarte între civilizația occidentală și dușmanii ei.
Viitorul României depinde și el de rezultatul acestui război. Deși ar putea părea regionale, conflictele din Ucraina și Israel au potențialul de a schimba întregul sistem global, adică de a provoca în ordinea internațională modificări majore de calibrul celor produse de războaiele mondiale. Adversarii lumii libere se încălzesc pe margine.”
Armand GOȘU predă din 2004 istoria politică a Rusiei și a URSS, istoria politicii externe și a diplomației sovietice, evoluții în fostul spațiu sovietic și introducere în istoria serviciilor secrete sovietice. Are un doctorat în istoria Rusiei, cu o teză despre politica externă a Imperiului Rus (Moscova, 1998). A avansat până la gradul de cercetător științific principal II la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, unde a lucrat între 1991 și 2001. A fost coordonator de programe la Institutul Român de Istorie Recentă (2002-2004). Din 2004 este conferențiar la Universitatea din București.
A fost corespondent la Moscova pentru radio BBC, în anii 1995-1998 și 1999-2000. Între 2005 și 2010 a fost redactor-șef adjunct, iar în perioada 2013-2014 redactor-șef al Revistei 22, editată de Grupul pentru Dialog Social.
De același autor: Euro-falia. Turbulențe și involuții în fostul spațiu sovietic (2016), Democrația sub asediu. România în context regional (coordonator împreună cu Alexandru Gussi, 2019), Istoria comunismului din România, vol. III: Documente. Nicolae Ceaușescu (1972-1975) (coeditor, Polirom, 2016), Rusia, o ecuație complicată (Polirom, ed. I, 2021, ed. a II-a, 2022), Între Napoleon și Alexandru I (Polirom, 2022), Putin, obsesia imperiului (cu ilustrații de Dan Perjovschi, Polirom, 2022).
Martin Amis, Zona de interes, Zona de interes, Editura Pandora M, Colecția Anansi.World Fiction, 2020
Pentru că am invocat-o pe Monica Lovinescu care spunea că românii manifestă un soi de indiferență pentru trecut, romanul „Zona de interes” scris de Martin Amis are ca subiect tocmai trecutul. Greutatea unei literaturii constă și în capacitate de privire spre trecut, de introspecție, curajul de a vorbi/scrie despre trecut pentru că în cele din urmă memoria este o formă de identitate. Romanul se bucură și de o ecranizare în regia lui Jonathan Glazer. Filmul este pe lista scurtă a Premiilor Oscar, iar coloana sonoră, bântuitoare, răvășitoare și puternică, a primit Premiul pentru Cea mai bună coloană sonoră la Cannes 2023.
Despre romanul Zona de interes al lui Martin Amis s-a scris că este „Un tur de forță al virtuozității verbale desăvârșite. Uluitor.”. Richard Ford. „Elegant și subtil. Un sofisticat efort de a înțelege cultura de zi cu zi a genocidului.” Los Angeles Times „A fost odată ca niciodată un împărat, iar împăratul i-a dat poruncă vrăjitorului său favorit să-i făurească o oglindă fermecată. Oglinda asta nu-ți reflecta chipul. Îți reflecta sufletul — îți arată cine erai cu adevărat.
Vrăjitorul nu se putea privi în ea fără să ferească ochii. Împăratul nu se putea privi în ea. Curtenii nu îndrăzneau să se privească în ea.” Romanul lui Martin Amis este o adevărată oglindă, ce pare a face imposibilul: să pună în scenă o poveste autentică de dragoste dintr-un lagăr nazist de exterminare, un triunghi amoros care-și trăiește micile drame pe fundalul unei cutremurătoare „banalități a răului”.
„La fel de bun ca tot ce a scris Amis după London Fields. Un roman pe care autorul britanic s-a simțit obligat să-l scrie și a cărui realizare face cinste subiectului.” The Spectator
„Un roman zdrobitor despre identitate și umanitate. În egală măsură plină de umor și neliniștitoare, cartea lui Amis analizează felul în care haosul și psihoza generalizată mutilează sufletele.” The Miami Herald
„Acesta este un roman care va supraviețui trecerii timpului. Investigația de ordin moral a lui Amis îl face să-și imagineze inimaginabilul.” The Guardian
Considerat de mulți critici drept una dintre cele mai influente și mai inovatoare voci ale literaturii britanice moderne, Martin Amis, fiul scriitorului Kingsley Amis, este adeseori plasat în generația romancierilor britanici care s-au afirmat în anii ’80 și care îi include pe Salman Rushdie, Ian McEwan și Julian Barnes. Martin Amis s-a născut la Oxford, în 1949. The Rachel Papers (1973) este primul său roman, scris în timp ce lucra ca secretar de redacție la The Times Literary Supplement și distins cu Somerset Maugham Award în 1974.
În 1975 îi apare al doilea roman, Născuți morți, iar în 1984 publică Banii, prima carte dintr-o trilogie a cărei acțiune se desfășoară la Londra. Este autorul a 15 romane, 7 volume de povestiri și 8 volume de non-ficțiune. În seria Anansi. Contemporan va apărea cel mai recent titlu al său, Poveste din interior, iar în Anansi. Mentor, Koba cel Temut, un eseu despre crimele lui I.V. Stalin.
Recomandare de film
Zona de interes
SUA, Marea Britanie, Polonia, 2023
Regie: Jonathan Glazer
Cu: Sandra Huller, Christian Friedel, Ralph Herforth
105 minute
Lansare în cinematografele din România pe 16 februarie, distribuit de Bad Unicorn
Avanpremiera la Timișoara, pe 9 februarie 2024
Premii:
Grand Prix, Cannes Film Festival 2023
Nominalizare Cel mai bun film, Oscar 2024
Nominalizare Cea mai bună regie, Oscar 2024
Nominalizare Cel mai bun scenariu adaptat, Oscar 2024
Nominalizare Cel mai bun film internațional, Oscar 2024
Nominalizare Cel mai bun sunet, Oscar 2024
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
