Alegerile din 2024, marcate de comasarea scrutinelor prezidențiale, parlamentare și europarlamentare, ridică numeroase provocări pentru diaspora românească. Într-un peisaj electoral marcat de lipsa transparenței, decizii administrative discutabile și un mediu media orientat spre scandaluri în locul informării constructive, participarea civică riscă să fie grav afectată. Într-o perioadă în care votul ar trebui să fie o expresie a speranței și a implicării, mulți alegători, deziluzionați și confuzi, se întreabă dacă mai contează. Mulți, precum tipul care lucrează pentru Amazon cu care am vorbit sau celelalte persoane dintr-o cafenea locală într-un sat din Anglia spun clar că nu se mai implică de foarte mult timp în procesul de votare din România.
Media: O platformă fără viziune pentru diaspora
Un rol esențial în procesul electoral revine mediului media, care însă, în loc să faciliteze o informare clară și constantă, pune accentul pe scandaluri, dezvăluiri și senzaționalism. În diaspora, unde distanța fizică de țară amplifică lipsa accesului la informație directă, acest mod de a trata subiectele politice contribuie la confuzie și la dezinteres.
În loc să creeze conținut interactiv și angajant, adaptat nevoilor specifice ale comunităților din străinătate, media din România ignoră adesea contextul diasporei. Subiectele abordate sunt fie irelevante, fie prezentate într-un mod care exclude diaspora din conversația națională. Pentru tinerii din diaspora, rețelele sociale devin principala sursă de informare, dar acestea rareori oferă un cadru educativ și bine documentat.
De exemplu, TikTok, una dintre platformele predominante pentru tineret, promovează conținut politic fragmentat, unde mesajele se pierd în algoritmi orientați spre divertisment. Fără eforturi coordonate din partea presei și a autorităților pentru a oferi informații corecte și ușor accesibile, generația tânără riscă să rămână dezorientată și neimplicată.
Lipsa unei abordări strategice pentru diaspora
Diaspora românească, un electorat semnificativ și activ, este adesea tratată ca o anexă a procesului electoral național, în loc să fie integrată în mod activ și eficient. De la faptul că ni se încalcă în mod vădit dreptul constituțional de a fi reprezentați așa cum spune legea, la faptul că puțin înțeleg contextul național, dificultățile cu care ne putem confrunta la fața locului într-o situație dată, totul pare a fi un exercițiu birocratic unde diaspora vine cumva ca ceva în plus la care trebuie să răspundem… ceva, orice…
În loc de o strategie bine gândită, care să pună în valoare realitățile și nevoile comunităților din străinătate, autoritățile și media abordează diaspora superficial, uneori chiar disprețuitor.
Comasarea alegerilor este un exemplu clar al lipsei de înțelegere a contextului diasporei (si, prin extensie a cetățeanului român de oriunde s-ar afla el). Acest proces complicat nu doar că a redus vizibilitatea europarlamentarelor, critice pentru poziționarea României în Uniunea Europeană, ci a și slăbit înțelegerea importanței parlamentarelor, fundamentale pentru direcția politică și economică a țării. Numărul persoanelor care au întrebat inocent când sunt europarlamentarele, ce se votează acolo, de ce contează dar și cei care au fost surprinși de faptul că parlamentarele sunt în weekendul dintre cele două scrutinuri prezidențiale este mult prea mare. De notat că mulți, ajunși la vârsta de peste 40 de ani au votat prima dată la europarlamentare în acest an. Nu pentru că nu au dorit ci pentru că nu au știut, nu au înțeles.
Fără o campanie de conștientizare și fără dialog cu diaspora, rezultatele electorale riscă să reflecte mai degrabă apatia decât voința civică.
Lipsa transparenței și cheltuirea resurselor publice
Deciziile administrative care ignoră soluțiile locale eficiente și impun cheltuieli inutile continuă să alimenteze nemulțumirea. În Marea Britanie, de exemplu, în trecut s-au folosit echipamente oferite gratuit de primăriile locale – cabine de vot și urne – reducând costurile logistice. În schimb, în 2024, autoritățile „de la centru” au impus un singur tip de echipament electoral, ceea ce a generat cheltuieli mari pentru transport și achiziții, ignorând faptul că aceste costuri ar fi putut fi evitate printr-o colaborare mai strânsă cu comunitățile locale.
În mod similar, desemnarea membrilor secțiilor de votare s-a făcut fără consultări reale cu diaspora, preferându-se trimiterea de persoane din țară în locul recrutării voluntarilor locali, care au demonstrat competență și disponibilitate. Această decizie a crescut costurile publice, adăugând frustrări și subminând încrederea în procesul electoral.
Tineretul pe două viteze: informare fragmentată și eforturi izolate
Generația tânără din diaspora reprezintă un segment important al electoratului, dar și unul extrem de divers. Unii tineri își formează opiniile bazându-se pe fluxuri rapide de informații de pe rețele sociale precum TikTok, care deseori promovează conținut viral în detrimentul unuia educativ. Alții, însă, își dedică timp pentru a se informa și pentru a înțelege în profunzime ce implică alegerile.
Sarah, o tânără de 24 de ani, explică de ce a votat anul acesta:
„Am votat pentru o schimbare, în special în domeniul educației. Este important ca generațiile viitoare să aibă acces la o educație de calitate, nu doar în România, ci și în comunitățile românești din străinătate.Eu aici în Anglia am început să merg cu plăcere la școală. Îmi doresc să fie create condițiile necesare și în România. Pentru vot, mi-am făcut temele și am căutat surse variate pentru a înțelege ce propune fiecare candidat.”
Această discrepanță între cei care se informează și cei care rămân captivi în fluxurile fragmentate de pe social media subliniază necesitatea unei mai bune educații civice și a unei prezențe media mai responsabile.
Apatia și neîncrederea: un cerc vicios
Frustrarea electoratului român, atât din diaspora, cât și din țară, devine tot mai evidentă. Simona, o româncă stabilită în Anglia, exprimă deziluzia care a determinat-o să își anuleze votul:
„Este dureros să văd că după 35 de ani de la revoluția care ne-a câștigat dreptul la vot cu cel mai scump preț, continuăm să fim tratați cu lipsă de respect de către partidele politice care ne oferă candidați neviabili și nedemni de funcții publice. Pentru prima oară în viață am decis să îmi anulez votul pentru că nu mai doresc compromisuri. Nu mai vreau să votez cântărind diavolii, cu ochii spre fundul iadului. Vreau să votez cu ochii țintiți pe orizont, spre un viitor diferit.”
În ciuda acestor sentimente, implicarea civică rămâne esențială. Alina Nicoleta Balatchi – Lupașcu îndeamnă la transformarea frustrării în acțiune:
„Exercitarea dreptului la vot este esențială, chiar și atunci când opțiunile disponibile nu ne reprezintă pe deplin. Este important ca această frustrare să fie transformată în acțiuni civice concrete în anii ce urmează. Votul de azi este doar un pas, dar implicarea activă poate aduce schimbările pe care ni le dorim cu adevărat.”
Un apel la responsabilitate și solidaritate
În fața unui peisaj electoral marcat de confuzie, lipsă de transparență și provocări administrative, este clar că nu putem aștepta ca cineva să facă schimbarea pentru noi. Fiecare dintre noi are responsabilitatea de a se implica, de a (se) informa și de a (se) mobiliza pe sine și comunitățile din care facem parte. Nu suntem chiar singuri în acest demers, dar cu siguranță putem conta mult mai mult pe noi înșine: dacă nu acționăm acum, nu vom putea spera la un viitor mai bun.
Este timpul să lăsăm apatia deoparte, să depășim frustrările și să înțelegem că viitorul nostru nu se construiește pe promisiuni neîmplinite, ci pe implicarea activă și responsabilă și continuă a fiecăruia dintre noi. Fie că trăim în țară sau în diaspora, doar printr-o mobilizare colectivă putem construi un proces democratic real, transparent și corect.
Pentru ca lucrurile să se așeze pe un făgaș de normalitate, trebuie să înțelegem că schimbarea nu vine de la „centru” sau dinspre politicieni, ci mai ales, dinspre noi, cetățenii. Este obligația noastră să cerem transparență, să informăm și să fim implicați. Dacă vom acționa acum, cu hotărâre și solidaritate, vom reuși să reconfigurăm un sistem care să ne reprezinte cu adevărat și care să servească interesul comun.
Votul nu este doar un drept, ci și o datorie față de noi înșine și față de generațiile viitoare. Nu putem lăsa să treacă încă o rundă electorală fără să ne facem auziți. Să ne mobilizăm și să fim o forță activă în procesul democratic, pentru ca România să devină cu adevărat o țară pro-democratică, transparentă și respectuoasă față de toți cetățenii săi.
Sorina Sallard
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
