● În 2023, Serghei Vlah, gestionarul unor firme din Republica Moldova, Ucraina și România, a făcut afaceri bănoase în calitate de exportator de grâu în România
● Fratele fostei guvernatoare proruse a regiunii găgăuze, Irina Vlah, a ajuns în 2023 pe locul patru în topul exportatorilor de grâu din Republica Moldova în contextul războiului din Ucraina
● Partenerul de afaceri în România a firmei gestionate de Serghei Vlah este o companie elvețiană, care și-a intensificat activitatea comercială cu cereale în zona Mării Negre în ajunul și în timpul invaziei militare ruse în Ucraina.
Boom-ul afacerilor lui Serghei Vlah în timpul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei vine pe fundalul procedurii de insolvență a unei firme de la Comrat, care a acumulat în ultimii ani datorii uriașe atât față de partenerii de business, cât și față de stat. În toată această perioadă, cifrele afacerilor dezvoltate în România și înregistrate pe numele fostei sale soții, Olga Vlah, au explodat în 2022 față de 2021 cu 20.343%, arată jurnaliștii Anticoruptie.md.
În perioada mai-septembrie 2023, pe fondul interdicțiilor UE aplicate la importul de grâu ucrainean, Republica Moldova a ajuns primul exportator de cereale în România. Statul vecin a preluat locul Turciei ca primă destinație a cerealelor moldovenești după blocarea porturilor la Marea Neagră în urma războiului și a taxei de 130% aplicate de autoritățile de la Ankara la importurile de grâu.
Mai exact, Republica Moldova a exportat în 2023 în total 1,1 milioane de tone de grâu din care 62 la sută, aproximativ 680.000 de tone, cu o valoare de piață 130 de milioane de euro, au ajuns pe piața românească. În ianuarie 2024, într-o scrisoare deschisă, fermierii din România au acuzat Republica Moldova că a fost folosită drept paravan pentru exportul de grâu ucrainean pe piața europeană pentru a eluda interdicțiile aplicate de Comisia Europeană.
Măsurile adoptate de Uniunea Europeană pentru a facilita exportul de cereale ucrainene a dus la o suprasaturare a pieței regionale de cereale. Acest fapt a lovit în fermierii mici și mijlocii din statele UE vecine cu Ucraina – Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, Slovacia -, precum și în cei din Republica Moldova.
Fermierii au ajuns în incapacitate de plată din cauza, pe de o parte, a prețului mic pe piețele locale inundate de grâul ucrainean ieftin și, pe de altă parte, a costurilor mari pe care aceștia le-au suportat pentru combustibili și fertilizanți. Drept consecință, pe 2 mai 2023, Comisia Europeană a impus măsuri preventive excepționale și temporare la importurile a patru produse agricole – grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui – originare din Ucraina.
Conform măsurilor adoptate de Bruxelles, aceste patru produse au continuat să fie vândute liber în toate statele membre ale UE, cu excepția celor care au frontieră comună cu Ucraina. Această decizie a fost valabilă până pe 15 septembrie 2023, când Comisia Europeană a abrogat măsurile restrictive cu anumite condiții pentru Ucraina.
În cazul Republicii Moldova, deși inițial Chișinăul a spus că intenționează să adere la restricțiile aplicate de Comisia Europeană, pe 11 mai 2023, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a decis doar să monitorizeze cantitățile de cereale importate din Ucraina.
Sergiu Stefanco, un reprezentant al Asociației „Forța Fermierilor”, o organizație a fermierilor mici și mijlocii din Republica Moldova, a vorbit reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) despre detaliile legate de felul în care autoritățile de la Chișinău și-au schimbat poziția față de restricțiile Comisiei Europene în privința grâului ucrainean. „La insistența noastră, a fost organizată prima ședință, când el [ministrul Vladimir Bolea – n.r.] a spus că se aliniază restricțiilor UE. După cinci zile, dl ministru a convocat câteva asociații de buzunar și a spus că va permite importul, dar îl va monitoriza”, a relatat Sergiu Stefanco. „Dl Bolea trebuia să își bată capul de fermierii săi, dar el le-a ignorat problemele”, mai scrie Anticoruptie.md.
Astfel, traderii moldoveni au putut importa în continuare grâu din Ucraina. Tocmai în octombrie 2023, responsabilii moldoveni de domeniul agriculturii au intervenit cu măsuri restrictive. Comisia pentru situații excepționale a instituit un mecanism de licențiere a importurilor de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui din Ucraina.
Prin urmare, spre deosebire de traderii din UE, cei moldoveni au avut posibilitatea să importe liber cereale din Ucraina și să le re-exporte în perioada februarie 2022 – octombrie 2023.
Companiile-clone ale lui Serghei Vlah
Una dintre companiile moldovenești care au ieșit în evidență prin volumele mari de export în România a fost Demir Agro SRL deschisă în 2020. Firma este condusă de Serghei Vlah, fratele fostei bașcane a regiunii găgăuze, Irina Vlah, iar beneficiarul companiei este fosta soție a acesuia, Olga Vlah.
La trei ani de la deschidere, compania Demir Agro SRL a ajuns pe poziția a patra în topul exportatorilor de grâu din Republica Moldova. Demir Agro a ajuns să chiar rivalizeze cu holdinguri mari, precum Trans-Oil, cel mai puternic grup de companii în comerțul cu cereale din Republica Moldova. Mai exact, firma lui Vlah a exportat în anul trecut 86.235 de tone de grâu din totalul de 1.136.643 de tone din Republica Moldova, ceea ce reprezintă circa opt la sută din totalul exporturilor. În 2020-2022, compania a înregistrat rezultate modeste comparativ cu 2023, mai scriu jurnaliștii Anticoruptie.md.
Solicitat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice să explice creșterea spontană de vânzări în 2023, Serghei Vlah a spus că succesul său în afaceri este rezultatul muncii sale. „Dacă lucrezi există rezultat! Nu există niciun fel de privilegii”, a spus el, suspectând că presa ar fi interesată mai curând față de rolul surorii sale, Irina Vlah, în acest business decât față de el.
La rândul său, fosta guvernatoare a regiunii a afirmat că nu are nicio conexiune cu afacerile fratelui său și cu cele înregistrate pe numele fostei sale cumnate în Moldova, Ucraina și România. „Eu nu înțeleg cum aș fi putut să îl ajut”, a spus Irina Vlah. „Dvs. trebuie să vorbiți cu el, eu nu pot să fiu responsabilă pentru altcineva.”
Grâul este adus cu camioanele în portul Giurgiulești și apoi transbordat pe nave cu destinația România. Serghei Vlah postează frecvent poze și videouri pe rețeaua socială profesională Linkedin cu barje încărcate cu cereale care iau calea exportului.
Președintele Asociației Grâului din Ucraina (Ukrainian Grain Association), Mykola Gorbaciov, a spus Centrului de Investigații Jurnalistice că nu știe nimic despre cele două companii – Demir Agro și Quadra Commodities – care figurează în topul exportatorilor de cereale din Moldova în România și care au afaceri comune în România. „Eu nu știu nimic despre companiile moldovenești pentru că Moldova nu este o țară mare producătoare de grâu, nu este un exportator atât de mare de grâu. Înainte de război, nu m-a interesat exportul pe Dunăre. Prima noastră experiență și primele noastre contacte cu Moldova au fost cu Portul Giurgiulești, când am încercat să ajungem la Galați”, a spus Mykola Gorbaciov.
În pofida acestor afirmații, cifrele oficiale arată că Republica Moldova conduce detașat în topul exportatorilor de grâu în România, la o distanță destul de mare de locul doi ocupat de Ucraina în 2023.
SRL Demir Agro nu figurează în lista companiilor care au făcut oficial re-export de grâu cu origine din Ucraina. Serviciul Vamal al Republicii Moldova a indicat trei companii care au avut asemenea activitate în 2023 – Vamcomplex SRL, Orom-Imexpo SRL, SC Maestro-Nut SRL. Serghei Vlah a refuzat să spună reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice dacă grâul exportat de compania sa în 2023 este originar din Ucraina. „До свидания!” [la revedere – n.r.], a spus el și a închis telefonul.
Încrengătura de companii din Moldova, Ucraina și România
Serghei Vlah a ajuns astăzi să dețină companii în Ucraina, Moldova și România. Fratele Irinei Vlah a început să facă afaceri în domeniul cerealier în 2011, când și-a deschis la Comrat firma S.I. Demir-Agro SRL, companie specializată în exportul de cereale. La doi ani distanță, în decembrie 2013, omul de afaceri găgăuz și-a înregistrat o companie cu același nume, Demir Agro, în Bolgrad, regiunea Odesa din Ucraina, care va juca un rol importanta șapte ani mai târziu.
Aflată acum în proces de insolvabilitate, S.I. Demir-Agro SRL a intrat în atenția publicului în 2015, când sora sa, Irina Vlah, a fost aleasă în funcția de guvernator al regiunii găgăuze. Odată cu instalarea în funcția politică a surorii sale, firma din Comrat a lui Serghei Vlah a intrat în lista câștigătorilor concursului regional „Cel mai bun antreprenor al Găgăuziei 2015” la două categorii: „Cea mai bună întreprindere – filantrop”; „Cea mai bună întreprindere – exportator”.
Tot în 2015, în zona economică liberă a portului dunărean Galați, a fost deschisă compania Sun-Grain Terra SRL, o proprietate a firmei elvețiene Quadra Commodities SA (51% din acțiuni) și a soției lui Serghei Vlah, Olga (49% din acțiuni). Sun-Grain Terra SRL este specializată în comerțul cu produse cerealiere și transportul rutier și maritim de mărfuri. Nu în ultimul rând, Olga Vlah mai deține în România și compania Herberryum SRL, înființată în ianuarie 2020.
Deși are numai doi angajați, compania a avut în 2022 o cifră de afaceri de 15.134.833 de lei românești, echivalentul a circa trei milioane de euro, într-o creștere spectaculoasă de 20.343% față de anul 2021, când a avut numai 74.032 de lei, conform registrelor românești consultate de CIJM. De asemenea, în 2022, compania a avut un profit de 637.704 lei românești (127.540 de euro) în creștere cu 3.436% față de 2021, când a înregistrat o pierdere de 19.111 de lei românești (3.822 de euro). Obiectul activității acestei companii este comerțul cu ridicata al fructelor și legumelor.
Compania elvețiană Quadra Commodities SA a fost deschisă la Geneva (Elveția) în 2010 și îi are ca beneficiari pe cetățeanul italian, Piero Ravano, și cetățeanul austriac, Robert Petritsch. Firma se ocupă de comerț internațional cu materii prime cum ar fi grâul, porumbul, orzul și boabele de soia. Quadra Commodities SA are birouri deschise în Italia, Spania, Australia, Singapore, Egipt, precum și România, Moldova, Ucraina.
În estul Europei, inițial a fost deschisă filiala ucraineană în martie 2016, după care a urmat filiala moldovenească în aprilie 2021 și, în cele din urmă, Quadra Commodities România SRL, în septembrie 2022, în timpul crizei provocate de războiul din Ucraina. Activitatea de bază a grupului este cumpărarea și vânzarea de mărfuri agricole, cum ar fi grâul, porumbul, orzul sau boabele de soia, cu activități conexe în finanțarea comerțului structurat, transport și logistică.
Quadra Commodities SRL din Republica Moldova figurează și ea în topul exportatorilor de grâu pe locul 12, cu peste 36.000 de tone în 2023. Luate împreună cu cantitățile de grâu exportate de Demir Agro SRL (peste 86.000 de tone), exporturile celor două companii alcătuiesc circa 122.000 de tone, aproape de locul doi al clasamentului condus de SRL Agrofloris-Nord cu circa 140.000 de tone.
Demir Agro SRL este o companie nouă a lui Serghei Vlah deschisă pe 1 iulie 2020, cu șase zile înainte de a lua a treia tranșă de un milion de dolari dintr-un împrumut total de aproape trei milioane contractat de la filiala din Comrat a Moldincombank de către firma veche S.I. Demir-Agro SRL înregistrată în capitala regiunii găgăuze. Pentru a deschide firma de la Chișinău, Serghei Vlah a folosit vehiculul ucrainean, Demir Agro, de la Bolgrad deschis în 2013 și a trecut-o pe numele soției sale, Olga Vlah, de altfel ca și pe firma ucraineană.
La o lună și jumătate distanță, pe 15 august 2020, soții Vlah au divorțat. După desfacerea căsătoriei, Olga Vlah a păstrat dreptul de proprietate asupra Demir Agro SRL din Chișinău, iar Serghei Vlah figurează astăzi în calitate de manager al companiei. „Sunt angajat, și nu proprietar”, a subliniat el reporterului CIJM.
Exact la împlinirea termenului în care urma să restituie cele trei milioane de dolari către Moldinconbank, pe 26 mai 2021, Judecătoria Comrat, sediul Ceadâr-Lunga, a acceptat cererea de intrare în insolvabilitate a S.I. Demir-Agro. Pe 21 noiembrie 2022, Judecătoria Comrat, sediul central, a decis să încaseze de la Serghei Vlah în favoarea Moldindconbank o creanță în valoare de aproximativ 3,3 milioane de dolari. Această decizie judecătorească a urmat unei bătălii în instanță în efortul omului de afaceri de scăpa de plata creditului față de Moldindconbank ca responsabilitatea pentru împrumut să rămână doar pe firma veche SI Demir Agro SRL.
În timpul pledoariei sale în instanță, avocatul Moldindconbank l-a acuzat pe Serghei Vlah că „deschiderea companiei cu sediul la Chișinău, cu denumire aproape identică [Demir Agro SRL], urmărea un singur scop – sustragerea de la plata creditului, asigurându-și în același timp clienții și continuându-și afacerile”. În discuția cu reporterii CIJM, Serghei Vlah a spus că litigiul cu Moldindconbank a apărut din cauză că a lucrat cu contracte semnate până la sezonul de recoltare. „Înainte se semnau astfel de contracte”, a spus el.
În afară de datoriile față de creditori, SI Demir-Agro SRL a mai acumulat datorii față de bugetul de stat și de cel local în valoare de 34,5 milioane de lei.
„Din cauza pandemiei, totul a mers pe invers și compania a suferit multe pierderi. Nu am rămas dator niciunui fermier, dar avem probleme cu banca. Practic, este vorba 2,4 milioane de dolari”, a spus el. „Totul este în proces, încercăm să vorbim cu banca. Acum compania este în insolvență. Acest proces nu este ușor și nu este rapid. Noi vrem să o închidem.”
Serghei Vlah a spus că divorțul de soția sa Olga Vlah, la șase săptămâni de la deschiderea companiei Demir Agro cu sediul în Chișinău, a avut loc din „cauze de familie”. „Este o chestiune de familie, dar nu pot să înțeleg de ce vă interesează acest lucru?! Acest fapt nu este legat deloc de business”, a afirmat el.
Investigația a fost realizată de Anticoruptie.md în cadrul Proiectului „Consolidarea unei rețele de jurnaliști de investigație în Republica Moldova și creșterea capacității acestora de a investiga cazurile de corupție”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice și Asociația Presei Independente, cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Guvernul Marii Britanii, și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).
Articol scrise de jurnaliștii Ilie Gulca și Mădălin Necșuțu, Anticorupție.md.
Anticoruptie.md este prima platformă online din Republica Moldova pentru semnalarea cazurilor de corupţie şi a infracţiunilor conexe. Aici pot fi raportate abuzurile şi comportamentul neadecvat al funcţionarilor, traficul de influenţă, conflictul de interese şi incompatibilităţile, lipsa de transparenţă în instituţiile publice şi gestionarea frauduloasă a banilor publici, averi nedeclarate sau dobândite ilicit şi orice alte situaţii și fapte generatoare de corupţie.
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
