Pădurea Hoia-Baciu poartă renumele unui loc înfricoșător, unde s-ar petrece fenomene neobișnuite. Și, într-un fel, pădurea aceasta este bântuită, dar nu de spirite neliniștite din lumea de dincolo, ci de interesele imobiliare care vor sufoca, în lipsa unor acțiuni corecte, acest areal natural deosebit. Mai mulți profesioniști din mediul academic și civici, alături de mai mulți locuitori ai Clujului cer acum primarului Emil Boc să se implice în declararea acestei zone arie naturală protejată, astfel încât traficul și construcțiile să nu mai afecteze ecosistemul prețios al pădurii.
Un grup de profesioniști din mediul academic și asociativ, alături de numeroși locuitori ai Clujului, au adresat o scrisoare deschisă primarului Emil Boc, cerând protejarea pădurii Hoia-Baciu și transformarea acesteia într-o arie naturală protejată. Aceștia atrag atenția asupra impactului negativ pe care traficul auto îl are asupra zonei și solicită închiderea de urgență a drumului ce traversează pădurea. De asemenea, există o reală îngrijorare legată de interesele imobiliare din zonă care, în timp, vor sufoca arealul, dacă nu se vor lua măsuri pentru limitarea acordării autorizațiilor de construire în vecinătatea pădurii legendare.
Semnatarii scrisorii subliniază faptul că, deși au fost alocate fonduri considerabile pentru reabilitarea străzii Uliului, protejarea peisajului natural al pădurii Hoia-Baciu nu a fost luată în considerare. În schimb, traficul auto a fost facilitat pe un drum istoric din Hoia, ceea ce afectează biodiversitatea și experiența celor care vizitează pădurea pentru recreere.
Acest drum este utilizat de mii de clujeni care preferă activități precum jogging, ciclism sau plimbări în natură. Oamenii au remarcat că traficul intens perturbă nu doar liniștea, ci și habitatele naturale ale animalelor sălbatice din zonă.
Am discutat, în acest sens, cu dr. Adrian Dohotaru, vicepreședinte al Rețelei pentru Natură Urbană RNU, care ne-a explicat în ce constă exact problema pe care dorește acest grup de inițiativă să o rezolve.
“Scopul nostru e foarte clar: să nu mai fie trafic auto prin pădure, ilegal sau la limita legalității, dar această măsură de a stopa traficul auto, fie prin bariere, fie prin alte măsuri, duce la un scop mai vast: acela de a proteja pădurea Hoia-Baciu și peisajul din jurul pădurii. Adică declararea zonei drept arie naturală protejată.
E o problemă majoră cu traficul auto, pentru că drumul a fost refăcut recent, vitezele au crescut pe drum, motiv pentru care circulă mai multe mașini acolo. Noi am vrea să fie bariere acolo și să intre doar riveranii în zonă, pentru că realitatea acum e că acolo circulă foarte mulți automobiliști care se plimbă prin pădure cu viteze destul de mari.
Noi zicem că Pădurea Hoia are o semnificație deosebită nu doar pentru clujeni, pentru că e cunoscută la nivel național și din cauza unor fenomene paranormale care ar avea loc acolo. Sigur, nu din aceste motive trebuie apărată și sigur, nu e cazul să credem aceste lucruri, dar toți cei care au auzit de pădurea aceasta la nivel național și internațional știu de ea din acest motiv. Deci are și importanță turistică în zonă.
Și atunci noi cerem protejarea pădurii nu doar de traficul auto, ci de tot ce se întâmplă pe lâng pădure și perturbă ecosistemul. Pentru că acolo s-au dat autorizații de construire pentru imobiliari, care au construit acolo și afectează în mod semnificativ cadrul natural.” – susține Adrian Dohotaru.
În plus, petiții semnate de peste 12.000 de locuitori din Cluj cer oprirea tăierilor ilegale și gestionarea mai responsabilă a pădurii. Grupul de semnatari propune o serie de măsuri concrete pentru protejarea peisajului Hoia-Baciu.
Printre acestea se numără: închiderea traficului auto pe drumul ce traversează pădurea, redând astfel spațiul publicului larg și naturii, realizarea unor noi poteci pietonale și trasee pentru biciclete, care să încurajeze utilizarea recreativă a pădurii într-un mod sustenabil și implementarea unor panouri informative despre biodiversitatea zonei, pentru educarea publicului cu privire la importanța conservării acestui habitat natural.
“Ne aflăm într-un moment critic pentru protejarea naturii din pădurea Hoia, ca parte dintr-un Inel Verde Metropolitan. Dacă pierdem această oportunitate, toate viitoarele inițiative de capitalizare ecologică a naturii, Soluțiile Bazate pe Natură în special, vor fi compromise odată pentru totdeauna. Dacă drumul nu se închide pentru trafic, presiunea pentru construcții și extinderea structurilor artificiale va crește în detrimentul naturii. Suntem într-un moment decisiv, în care trebuie să alegem între interesele celor care doresc să extindă construcțiile și infrastructura care permite intensificarea traficului sau interesele, de bun simț, ale unei comunități de sute de mii de oameni care vor necesita natură din ce în ce mai mult.
Nu dorim ca Pădurea Hoia și peisajul Hoia Baciu la modul general să fie arii izolate de societate. De fapt, numărul de oameni care beneficiază de contribuțiile naturii este deja la ordinul miilor, mult mai mare decât persoanele care traversează cu mașina acea pădure poluând-o și fragmentând-o, și odată cu crizele care survin din schimbările globale acest număr va fi și mai mare.
Stoparea traficului auto prin pădure, realizarea de noi poteci pietonale și velo, signalistica pentru trasee turistice și panouri legate de biodiversitatea pădurii, pășunilor cu arbori și pajiștilor limitrofe sunt propuneri de bun simț pentru a prezerva natura urbană, atât de amenințată de dezvoltarea imobiliară haotică. Intervențiile pot direcționa utilizarea pădurii Hoia prin structuri care diversifică conexiunile om natură pe plan experiențial, emoțional, cognitiv, filosofic și relațional. Într-un final, este nevoie de asistarea societății pentru ca oamenii să fie custozi, îngrijitori înțelepți și nu distrugători ai naturii rămase. Acestea sunt intervenții demne pentru un oraș academic, smart city și o guvernare a orașului pentru care de altfel tranziția spre sustenabilitate și neutralitate climatică sunt deziderate asumate. Prin aceste activități Clujul poate deveni oraș model pentru celelalte orașe din România și această parte a Europei. Distrugerea naturii ca resursă intangibilă critică pentru societatea din prezent și în special din viitor nu necesită nici virtute, nici capacități înțelepte de guvernare.
Distrugerea naturii în acest context aduce beneficii sociale minime, care pălesc în comparație cu uriașele costuri sociale pe termen lung. Fiecare hectar de natură rămas are o valoare inestimabilă și contribuie direct la calitatea vieții noastre. Odată pierdută, natura nu poate fi recuperată.” – se arată în cuprinsul scrisorii deschise, inițiate de 35 de academicieni, cercetători și oameni din mediul civic.
Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
