Martorul-cheie din dosarul „Flux” ar putea scăpa de orice pedeapsă. În schimbul mărturiei sale, Gabriel Ghergheşanu (FOTO STANGA) a încheiat cu procurorii DNA un acord prin care îşi recunoştea participarea la una dintre principalele infracţiuni vizate în dosar, falsul intelectual. Acordul a fost acceptat de Tribunal, dar ulterior Ghergheşanu a contestat sentinţa pe care o acceptase, invocând prescripţia răspunderii penale, arată jurnaliștii Ziarul de Iași.
Această posibilitate a fost prezentată de „Ziarul de Iaşi” încă din octombrie anul trecut. Decizia Curţii de Apel în acest caz va influenţa direct şi evoluţia dosarului principal în instanţă, pentru că primarul Mihai Chirica este acuzat de complicitate tocmai la falsul intelectual recunoscut de Ghergheşanu.
Dosarul „Flux” a plecat de la construirea de către SC Flux SRL a unui bloc cu 9 niveluri, în loc de trei, câte fuseseră autorizate. În pofida acestui fapt, municipalitatea a emis certificatul de atestare a edificării, care confirma că noua construcţie respecta autorizaţia. Certificatul, semnat de primar şi viceprimar, a fost eliberat în baza verificărilor în teren efectuate de doi angajaţi ai Primăriei, Victor Gavriluţă şi Gabriel Ghergheşanu.
Aceştia nu au fost însă incluşi în dosarul principal întocmit de procurori, cazurile lor fiind disjunse. Gavriluţă este judecat separat pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Lui Ghergheşanu, acuzat în plus şi de fals intelectual, procurorii i-au propus un acord de recunoaştere a vinovăţiei, prin care urma să primească o condamnare la 2 ani, 2 luni şi 20 de zile de închisoare, dar cu suspendare.
Ghergheşanu contestă propria recunoaştere a vinovăţiei
Acordul a fost aprobat de magistraţii Tribunalului în noiembrie anul trecut. De regulă, odată acceptate de judecători, acordurile de recunoaştere a vinovăţiei nu mai sunt contestate. În decembrie însă, Ghergheşanu a făcut tocmai aceasta. Reprezentat de un alt avocat, el a invocat prescripţia răspunderii penale.
„În pronunţarea sentinţei, instanţa de fond a omis reţinerea unui aspect esenţial, anume intervenirea în timpul procesului, înainte de existenţa unei soluţii definitive privitoare la situaţia juridică a inculpatului, a unei cauze de împiedicare a exercitării acţiunii penale faţă de acesta. Facem astfel referire la împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale, în urma modificărilor consacrate la nivel naţional de deciziile 298/2018 şi 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României, coroborat cu Decizia 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, a menţionat avocatul în expunerea de considerente a apelului.
CITEȘTE ARTICOLUL INTEGRAL PE ZIARUL DE IAȘI
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară