Mihai Badea, deputat USR: Noile legi ale justiției reprezintă cel mai mare regres din ultimii 20 de ani. Ele reflectă întocmai viziunea vechiului sistem patronat de președintele Iohannis

Mihai Badea, parlamentar USR și candidat al partidului la alegerile prezidențiale, oferă o perspectivă incisivă asupra stării justiției, implicării politice în activitatea marilor parchete și priorităților legislative ale României.

Funcționează justiția în România? S-a vorbit prea mult despre justiție, ar trebui lăsată în pace, așa cum spune Marcel Ciolacu, președintele PSD?

Răspunsul scurt ar fi nu. Noile legi ale justiției reprezintă cel mai mare regres din ultimii 20 de ani. Ele reflectă întocmai viziunea vechiului sistem patronat de președintele Iohannis, în numele serviciilor și corupților din PSD și PNL. Un exemplu mai grăitor de anti-reformă eu personal nu cunosc să existe în vreun alt domeniu. Avem o justiție care nu este independentă față de politic și nici măcar eficientă ca serviciu public în folosul oamenilor.

Ce-a vrut să spună domnul Ciolacu e că justiția a fost „rezolvată”, în sensul că nu mai pune probleme partidelor din coaliție, iar acum se poate fura în liniște deplină, fără teama de procurori și judecători. Pentru că ne-am întors la vremea guvernului Năstase, când anchetele penale și sentințele din dosare erau tranșate la sediul PSD din Kiseleff 10.

Legile justiției ar trebui modificate pentru o reformă de substanță a sistemului de justiție? Sunteți de acord cu revenirea la legislația de dinainte de 2018, când regulile au fost schimbate de Florin Iordache?

Categoric. Chiar dacă amendamentele necesare sunt atât de multe încât probabil ar fi mai simplu să adoptăm un nou pachet de legi decât să le peticim pe cele existente. Precedentele legi ale justiției erau într-adevăr mai bune, în special variantele inițiale din 2004, care au fost redactate pentru ochii Bruxelles-ului, întrucât România trebuia să bifeze câteva condiții minimale pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Dar n-au rezolvat nici pe departe problemele sistemice, dovadă că au urmat 16 ani de monitorizare continuă a justiției. În 2023 Comisia Europeană a ridicat MCV-ul pentru că între timp apăruse un alt mecanism similar, care funcționează permanent în toate statele membre, nicidecum datorită îndeplinirii criteriilor avute în vedere inițial.

Dacă însă vom putea realiza o reformă reală a justiției, revenirea la reglementări din trecut n-ar fi cea mai potrivită soluție. Avem nevoie de legi bine conectate la situația actuală și orientate către viitor.

Cum vă explicați faptul că de când magistrații nu mai sunt anchetați de DNA a dispărut corupția din magistratură?

Corupția din magistratură nu putea să dispară subit în 2018. Nu așa se traduce faptul că niciun judecător sau procuror n-a mai fost condamnat în cei 6 ani de când dosarele lor au fost trimise la secții speciale de parchet. Dimpotrivă, ipoteza logică și plauzibilă este că sub această liniște mormântală care s-a așternut peste țară se tranzacționează hotărâri judecătorești mai ceva ca-n anii 2000.

În mod normal, specializarea parchetelor se face strict pe criteriul infracțiunilor, astfel încât procurorii să devină mai eficienți în anchetarea lor. E inadmisibil să avem o secție specială care urmărește exclusiv persoane dintr-o categorie profesională, indiferent ce fapte penale ar săvârși acestea. Judecătorii și procurorii trebuie tratați la fel ca restul cetățenilor. Dar această unitate de parchet, alcătuită din procurori numiți politic, e folosită pentru intimidarea magistraților corecți și îngroparea unor dosare cu magistrați și politicieni corupți.

Ar trebui ca numirile procurorilor șefi să fie condiționate de avizul pozitiv al Secției pentru procurori din CSM? Sunt mandatele acestora prea scurte?

Într-adevăr. Cei 5 membri ai acestei secții din CSM, care sunt aleși prin votul tuturor procurorilor din țară, trebuie să aibă un cuvânt mai greu de spus în privința persoanelor desemnate să conducă cele mai importante 3 parchete. În prezent acestea sunt numite exclusiv politic de Ministrul Justiției și Președintele României, iar avizul consultativ al procurorilor din CSM rămâne neluat în seamă dacă e negativ, în pofida tuturor argumentelor care sunt aduse.

Ori Procurorul General și procurorii-șefi dețin foarte multă putere, putând printre altele să aleagă adjuncții acestor parchete și să desființeze acte de urmărire penală realizate de orice procuror din subordine. Nimic nu-i împiedică, spre exemplu, să blocheze dosare cu oameni politici, conform intereselor oficialilor datorită cărora și-au primit funcțiile. În atare condiții e absolut necesar să existe un asemenea filtru, ca o minimă garanție de independență și imparțialitate, care acum lipsește cu desăvârșire.

În ceea ce privește durata mandatelor, aceasta a fost majorată de la 3 ani la 4 ani, ceea ce este suficient.

Pe o scară de la 1 la 5, cât sunteți de mulțumit de activitatea procurorului șef al DNA? Dar de cea a procurorului general al României?

Pe domnul Voineag l-aș puncta sub 1 dacă-mi permiteți. Din capul locului nu avea ce căuta la conducerea DNA, pentru că nu lucrase niciodată acolo și n-avea experiența necesară în investigarea dosarelor complexe de corupție, iar performanțele sale profesionale erau submediocre. A fost propus la scurt timp după ce l-a salvat pe domnul Ciucă de un verdict de plagiat. Aflat la conducerea Secției de Urmărire Penală din Parchetul General, acesta a deschis un dosar pentru o faptă demult prescrisă, ca apoi să dispună ridicarea fizică a tuturor documentelor de la CNATDCU, făcând imposibilă continuarea analizei lucrării de doctorat.

Tot domnul Voineag l-a acoperit pe ministrul Bode în dosarul achiziției de BMW-uri via Automobile Bavaria S.R.L., firma domnului Michael Schmidt, apropiat al președintelui Iohannis. Deși fraudele cu fonduri europene sunt de competența Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi, șeful DNA a deschis un dosar de abuz în serviciu, pentru ca apoi să dispună o soluție de clasare. Dar este suficient să constatăm că DNA nu mai anchetează demult politicieni aflați la vârful puterii. Rareori mai deschide dosare cât de cât sonore, iar acestea vizează personaje picate în dizgrație la PSD sau PNL, precum Dumitru Buzatu și Iulian Dumitrescu.

N-aș fi surprins să aflu că domnul Voineag acționează numai cu aprobarea sau la solicitarea conducerii acestor partide. În schimb s-a specializat în fabricarea de dosare politice contra liderilor USR din opoziție. Sub actuala conducere DNA a ajuns doar o umbră palidă a ceea ce a fost odată.

Considerați că marile Parchete DNA, DIICOT, PG s-au implicat în campania electorală și au deschis dosare cu iz politic?

Dovada că au fabricat dosare politice contra opoziției este aceea că niciun membru USR pe care l-au anchetat n-a fost condamnat vreodată de judecători. Nu știu dacă au avut intenția să influențeze rezultatul alegerilor, dar nici nu pot exclude o asemenea ipoteză, care are suficientă logică.

Din punctul dumneavoastră de vedere, un judecător din România ar trebui să aplice dreptul național sau dreptul Uniunii Europene, potrivit interpretărilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)?

Nici nu se poate pune problema unui punct de vedere în această privință, pentru că însăși Constituția prevede că tratatele constitutive ale UE și celelalte reglementări comunitare obligatorii au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. Disputa dintre Bruxelles și unele state membre vizează în principal raportul dintre dreptul european și constituțiile naționale, precum și dintre CJUE și curțile constituționale.

Faptul că reglementările comunitare nu statuează în mod expres care norme și instanțe prevalează a permis apariția de interpretări contradictorii de-a lungul timpului. Aceste aspecte trebuie clarificate la următoarea modificare a Tratatului de la Maastricht și Tratatului de la Roma, care reglementează UE și modul de funcționare a instituțiilor sale. Personal consider că trebuie realizată o delimitare precisă a domeniilor de competență între UE și țările membre.

Care este părerea dumneavoastră față de numărul de mandate ale șefilor serviciilor secrete și ce ați schimba în legea 51/1991 privind securitatea națională?

În principiu, trebuie clarificate și limitate competențele (ex. prin definirea concretă a amenințărilor la adresa securității naționale, interzicerea oricăror interferențe în justiție, afaceri și politică etc.), trebuie supuse în mod real unui control parlamentar și civil, trebuie protejate drepturile cetățenilor (ex. prin limitarea interceptărilor și supravegherii, protecția datelor cu caracter personal etc.), trebuie să existe responsabilitate și sancțiuni pentru abuzuri, trebuie prevăzute mandate limitate în timp pentru directori, precum și mecanisme clare de numire și revocare, pentru a evita consolidarea unor puteri personale. Și multe alte lucruri.

Dacă veți fi ales deputat de București veți vota pentru sau contra desființării gardului de beton care înconjoară Casa Poporului?

Evident pentru. De altfel, USR a propus acest lucru încă din 2016, iar ulterior a depus un proiect propriu-zis, realizat cu sprijinul unor arhitecți și peisagiști români și danezi. Nu știu să existe vreun alt sediu de parlament înconjurat cu ziduri de 3 kilometri lungime, la sute de metri distanță de clădire. Unele nu au nici măcar un simplu gard, ci doar paznici în dreptul intrărilor, deci argumentul securității este cu totul neîntemeiat.

Cetățenii cel mult protestează, nu asediază la propriu instituțiile publice, dar vechile partide și SPP-ul au rămas încremenite în trecut, când regimul comunist se temea de oameni și încerca să-i mențină la distanță de clasa politică. Demolarea zidului din jurul Palatului Parlamentului ar fi un act simbolic, de eliminare a barierei dintre aleși și popor, dar și o redare în folosință publică a unui parc natural de aproape 50 de hectare, într-un oraș dominat de asfalt, beton, pavaje și borduri.

Ce vă recomandă pentru a fi ales în Camera Deputaților? De ce un alegător ar pune ștampila pe numele dumneavoastră? Ce calități superioare aveți în comparație cu contracandidații dvs.?

Mi-aș face o scurtă prezentare. Am 39 de ani și sunt de profesie avocat, așadar mi-am început activitatea în mediul privat, unde am lucrat timp de 8 ani, după absolvirea Facultății de Drept din București. În 2016 nu aveam rude sau prieteni prin partide și nici planuri de carieră politică. M-am înscris în USR după ce PSD a câștigat alegerile locale din București, inclusiv în Sectorul 1, cu mari suspiciuni de fraudă electorală.

Am devenit consilierul juridic al Grupului parlamentar USR din Camera Deputaților fără să am pile, cunoștințe și relații. Am depus CV și scrisoare de intenție în contextul adoptării OUG13, după care am susținut 3 interviuri și un test înainte să fiu admis. Timp de aproape 4 ani am scris nenumărate proiecte de lege și 77 de sesizări la CCR, dintre care peste jumătate au fost admise, prevenind intrarea în vigoare a unor propuneri legislative nocive, precum modificările codurilor penal și de procedură penală, dorite de Liviu Dragnea.

Am fost inițiatorul și autorul proiectului Fără Penali în Funcții Publice, care a fost implementat în legile electorale și probabil va ajunge în Constituție. Spre finalul perioadei am elaborat capitolele referitoare la revizuirea Constituției și reforma Justiției din Programul de guvernare al USR. Ca deputat, am fost președinte al Comisiei juridice pentru 11 luni și am reușit să redau accesul la justiție cetățenilor cu venituri reduse, prin redefinirea criteriilor de acordare a ajutorului public judiciar.

În concluzie, sunt un om tânăr, din afara sistemului, cu studii superioare solide, cu carieră juridică în mediul privat, cu realizări notabile în activitatea profesională și politică, cu bună reputație în toate privințele, care se prezintă mai mult prin fapte decât prin promisiuni.

ACESTA ESTE UN MATERIAL DE PROMOVARE ELECTORALĂ

CMF: 11240015