În aceste zile, se fac tot felul de calcule referitoare la posibilele majorități ce ar putea da viitorul guvern. Toate sunt raportate la variabila ce se va lămuri pe 8 decembrie: depinde cine va ieși președinte.
În afară de toate acestea, se pierde din vedere încă o variabilă: traseismul politic. La fiecare tur de scrutin toată lumea este cu ochii pe procente, făcând calcule „la sânge”, uitând de faptul că realitatea stabilită la vot este mereu schimbată de traseismul parlamentarilor. Niciun partid politic din România (poate cu excepția UDMR) nu a terminat mandatul cu numărul de parlamentari cu care l-a început.
Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, legislația noastră permite modificarea rezultatelor alegerilor în timpul mandatului, motiv pentru care nici alegătorul nu-i poate reporșa unui partid faptul că nu și-a atins obiectivele din campanie. Electoratul trimite un partid în Parlament cu 20 de procente și acesta termină mandatul cu 12. Mai are el aceeași putere cu care a fost trimis în Parlament? Deși parlamentarii au câștigat mandatul pe lista partidului, după ce a fost validat mandatul îi aparține, devenind un bun pe persoană fizică.
La recentul tur de scrutin, s-a conturat un clivaj între partidele pro-și cele anti-europene, calculele pentru posibila majoritate făcându-se pornind de la acesta. Se arată frecvent că, din cauza unor orgolii și a unor angajamente ce au ignorat principiul că „în politică never say never”, viitoarea majoritate guvernamentală nu va conține toate partidele pro-europene, caz în care orice asemenea majoritate va fi fragilă.
Observația pare a fi justă dacă se uită fenomenul despre care am spus: traseismul. N-aduce votul ce poate aduce votatul și nu este exclus ca, în scurt timp de la validarea mandatelor, să asistăm la o migrație masivă a parlamentarilor din opoziție spre partidele de la guvernare. Vă amintiți cum s-a topit grupul parlamentar al PPDD?
Spre deosebire de mandatul ce tocmai se încheie, AUR va trimite în Parlament oameni cu state vechi pe la alte partide politice. În scurt timp, îi vom vedea cum vor reveni la partidele-mamă, cu misiunea încheiată, aceea de a fi câștigat bătălia electorală sub steag străin. Apoi, ca urmare a modului în care își tratează Șoșoacă membrii de partid, cred că de acolo va fi o mare migrație. De noul pol politic, POT, ce să mai zic? Partid făcut la repezeală pe TikToc, noul pol POT nici nu a avut om pentru locul suplimentar, iar parlamentarii săi cred că au mari dificultăți în a găsi Bucureștiul pe hartă. Și cred că mulți nici nu știau cine e Călin Georgescu. Vor fi „pradă ușoară” pentru partidele ce vor dori să-și consolideze majoritatea.
Ce frumos e-n România! Alegerile nu se termină niciodată. Propun s-avem puțintică răbdare și să observăm cum o parte dintre cei ce vor ajunge în Parlament ca urmare a unui mesaj antieuropean vor trece „proba Damascului” și vor deveni proeuropeni. Ce spuneți? Are și traseismul valențele lui ascunse.
Sorin Bocancea este profesor și Rector al Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Este Directorul revistei Polis și Președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor (ISI). Printre lucrările publicate se numără: „Instituţii şi politici publice în Uniunea Europeană” (2004), „Cetatea lui Platon” (2010), „Noi și postcomunismul” (2012) și „Trei decenii de învățământ superior privat în România. Universitatea „Petre Andrei” din Iași” (2021). A coordonat 12 volume colective (dintre care 4 în colaborare) și a realizat alte 5 în coautorat. A publicat peste 60 de articole științifice în reviste și în volume colective.
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară