“Asta e țara lui Impozit Vodă/ La noi toți perceptorii sunt la modă/ Nu mai avem nici școli și nici spitale/Dar tot plătim la taxe infernale/De-a pururi România la răscruce/Nimic pe-aicea nu se mai produce”. Așa suna prima postare a lui George Simion de pe rețeaua de socializare Tik-Tok, urcată pe platforma virtuală pe martie 2021. De atunci și până astăzi, contul lui a ajuns să aibă un total de 7,4 milioane de aprecieri și 444.000 urmăritori. Acolo, Simion se descrie a fi drept “singurul politician care răspunde tuturor” și are videoclipuri care ajung și la 900.000 de vizualizări. Se întâmplă pe o platformă de socializare dedicată tinerilor, în care trafic fac unboxing-urile, prezentările de ținute zilnice, prepararea unor mâncăruri sau discuții despre teme ale zilei care atrag atenția preponderent adolescenților și chiar și copiilor.
Deci nu discutăm despre o platformă destinată politicienilor, ci divertismentului. Și, totuși, cumva, Simion reușește să ajungă pe lista de recomandări ale platformei, inclusiv la oameni foarte tineri și copii.
În 2021 era încă pandemie, iar valul de simpatie generat de opoziția la măsurile de siguranță recomandate sau impuse de autorități au contribuit la succesul lui Simion pe o platformă de socializare ai cărei algoritmi nu favorizează videoclipurile cu un conținut politic.
Pe Facebook, George Simion a început să posteze pe pagina actuală de pe 23 iulie 2018. Una dintre primele lui postări este una în care se miră, la modul sincer, de faptul că dacă aduni vârsta și anul nașterii fiecărei persoane, rezultatul va fi 2018.
Posta rar Simion la vremea aceea în social-media, vorbim de câteva postări pe an, majoritatea despre Unirea cu Republica Moldova. În 2019 a postat ceva mai mult (în jur de o postare pe lună), iar textele utilizate erau de tipul: “Eroii nu mor niciodată, marș”, descriind un marș efectiv, nu o imprecație, după cum putea să pară utilizatorilor de limbă română, sau “dezastru de la Băile Herculane e dezastrul întregii Românii”.
Astăzi, Simion are pe Facebook 1,3 milioane de urmăritori și o medie de 6.000 de aprecieri pe postare, preferând conținutul video în detrimentul mesajului scris, deși se recomandă public a fi scriitor. Motto-ul lui pe Facebook e “România Mare în Europa”.
Mai prost stă Simion pe Twitter (actualmente X), unde și-a deschis contul în 2010 și se marchează ca fiind din Washington DC. Acolo nu are decât 5.900 de urmăritori și o medie de câteva zeci de reacții pe postare. Probabil că, postând în limba engleză, nu reușește să atragă electoratul lui din România, iar cunoscătorii limbii engleze nu se gândesc că personajul merită urmărit.
Liderul AUR pare să fi apărut de nicăieri, la fel ca și partidul pe care îl conduce. Probabil că, dacă n-ar fi existat pandemia, n-ar fi existat nici AUR în forma lui de acum, însă cert rămâne faptul că în anul 2020, când țara întreagă părea să se întrebe ce e AUR, formațiunea politică ieșea dintr-o zonă obscură și mergea direct în Parlamentul României, ridicând nu doar semne de întrebare, ci și îngrijorări legitime.
Lideri care nu strălucesc ca aurul, dar miros a pirită
Sigur, trecutul lui Simion e unul care probează dorința lui nemărginită de a fi văzut și remarcat, numai că, până într-un punct, n-a găsit formula câștigătoare. Căci activ civic e de prin 2006 , când organiza un protest pentru susținerea elevilor români de la un liceu din Republica Modova. În 2009, de ziua lui Iliescu, tânărul Simion aprindea lumânări în fața locuinței fostului președinte și era ridicat de forțele de ordine, iar în 2012 organiza la Chișinău un marș comemorativ dedicat împlinirii a 200 de ani de la Anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist.
În 2019, George Simion a candidat independent la alegerile europarlamentare, tot sub sloganul „România Mare în Europa”, unde a obținut un scor de 1,21%. După acest eșec, tot în 2019, dar pe data simbolică de 1 decembrie, a fondat partidul Alianța pentru Unirea Românilor, împreună cu fostul jurnalist Claudiu Târziu, și el destul de puțin cunoscut în 2020 publicului larg.
Sigur, Târziu a fost în 2017 membru în Consiliul Național de Coordonare a campaniei pentru modificarea Constituției inițiată de Coaliția pentru Familie, care dorea definirea familiei în legea fundamentală ca fiind un construct imposibil în afara relației bărbat-femeie. Și Târziu are înclinații politice de extremă dreaptă, în revista “Rost” pe care a fondat-o promovând adesea figurile unor lideri legionari.
Sigur, acestea sunt câteva date biografice ale co-fondatorilor AUR, relevante numai în scopul de a înțelege lipsa de priză în viața reală pe care cei doi au avut-o la publicul larg, în ciuda unor numeroase tentative de a deveni faimoși.
Cumva, putem spune, fără teama exagerării, că n-au strălucit deloc ca aurul. Dar miroseau puțin a sulf, ca pirita, cunoscută drept “aurul nebunilor”, pentru că, la o primă vedere, poate păcăli ochiul necunoscător și-l poate face să se entuziasmeze inutil.
Strălucirea
Spunea un sociolog că AUR este “USR-ul pandemiei” și, chiar dacă astfel de comparații pot suna deplasat la prima vedere, trebuie să recunoaștem cu toții că, în absența pandemiei, George Simion era încă la nivelul de popularitate firesc pentru el, de aproape 1%.
Căci, în realitate, Simion nu are nici carismă, nici discurs articulat și nici atitudine de politician, ci numai o apetență către zgomot și scandal, care i-a servit foarte bine și lui, într-o perioadă în care mulți români aveau nevoie să țipe.
Și pe bună dreptate, căci încrederea scăzută în autoritățile statului și măsurile comunicate foarte prost în vremea pandemiei, au determinat oamenii să caute o soluție extremă. Iar Simion a fost acolo la momentul potrivit, flancat de avocata Diana Șoșoacă și de fostul jurnalist cu simpatii legionare, Claudiu Târziu.
Astfel, la un an de înființare, fără niciun fel de organizare, fără structuri teritoriale și fără logistică, AUR reușește să devină a patra forță politică din România. Cum s-a întâmplat asta de la bun început? Ei bine, din surse apropiate AUR înțelegem că inițial modul în care partidul a fost popularizat în rândul electoratului a fost cel offline, adică din gură-n gură.
“Era clar atunci că nimeni din presă nu va vorbi de AUR și nu avea niciun sens căutarea unei astfel de vizibilități. Așa că s-a vorbit direct cu oamenii, cu muncitorii din fabrici, din șantiere, cu bătrânii pe care nimeni nu-i bagă vreodată în seamă, cu vânzătoarele din hipermarket, cu oamenii ăștia pe care toată clasa politică îi uită. Iar AUR, ca idee, era simplu de ținut minte. Cine nu vrea AUR, nu?”, ne-a spus zâmbind o sursă noastră apropiată partidului, care, din motive de apartenență politică, ne roagă să-i păstrăm anonimatul.
Online-ul a venit mai târziu, ca variantă de promovare, abia după ce partidul a obținut scorul surprinzător de la parlamentarele din 2020. În luna decembrie a lui 2020, 15.000 de români se înscriau în AUR în decurs de numai 24 de ore, după cum susțineau la vremea aceea liderii partidului, George Simion și Claudiu Târziu.
„Cei care devin membri după înscrierea online trebuie să trimită o copie de pe cartea de identitate și trebuie să fie văzuți la față de conducerea filialei. Avem un interviu cu fiecare membru, avem adeziune și proces de înscriere paralele, nu doar pe internet, depusă la filiale”, spunea atunci George Simion, care anunța și faptul că fiecare nou membru în partid trebuia să plătească o cotizație de aproximativ 50 de lei pe lună, pentru că partidul nu avea atunci alte surse de venit.
Ascensiunea în online a AUR s-a bazat pe George Simion. Care s-a opintit puternic și a început să asedieze redacții de televiziuni, forțând intrarea și plângându-se apoi publicului din online că temele grele și dureroase despre care dorea să discute nu sunt agreate de presa de la noi. Firește că oamenii normali, dezgustați de comportamentul televiziunilor, au aplaudat tupeul lui Simion, în care fibra de fost șef de galerie încă se mai simte și au apreciat încă de la început atitudinea lui prin like-uri și distribuiri.
Așa că atenția în online s-a dus, în mod firesc, asupra lui Simion, care a început să tragă, ca o locomotivă, întreaga construcție politică, care abia se forma.
Recorder arăta în 2020 că pe contul de Facebook al lui Simion nu se folosiseră, în ultimele patru luni ale anului acela, decât 4000 de lei pentru promovarea postărilor, în timp ce Ciolacu investise nu mai puțin de 160.000 de lei.
Asta arată că, de fapt, Simion și-a construit strălucirea din online singur, profitând de un context și hrănindu-și publicul exact cu acel tip de mesaj care îl determina să se simtă “răcorit”: zbierete, imprecații, proteste, urlete. Toate pe teme importante și legitime: gestionarea pandemiei, tăierea pădurilor, incompetența clasei politice, etc.
Așa a crescut și pagina AUR de la 72k, cât avea spre finalul anului 2020, la 183K, cât are în prezent. Doar că la rezultatele acestea din online s-a lucrat ceva mai organizat decât în primă fază. În plus, după 2020, când AUR a câștigat locuri calde în Parlament, au existat și bani de promovare, dar și pentru o strategie de imagine profesionistă.
Mai presus de toate, responsabilitatea pentru această creștere fulgerătoare a AUR, care e un partid extremist prin mesaj și acțiune, stă și acum pe umerii întregii clase politice românești care se declară democratică și ancorată în valorile lumii civilizate. Căci, ne place sau nu s-o recunoaștem, singurul partid care astăzi comunică e AUR.
Toate celalalte se mențin pe o linie “prețioasă” a cultivării a fricii de AUR, ca pe vremea teribilei confruntări dintre Vadim și Iliescu. Pe principiul: “Noi n-avem ce demonstra, cine vrea să voteze nebunii, s-o facă, dar noi credem că țara asta e, totuși, una a oamenilor sănătoși și ne vor vota tot pe noi!”
“Dragi prieteni de pe Linkedin, avem treabă!”
Cert este că, făcând un slalom pe rețelele de socializare, astăzi AUR și liderii săi au priză uriașă doar pe Facebook și Tik-Tok. Dar, pentru că acum există bani de strategii de imagine, AUR se extinde, de data asta la vedere, pe tot ce înseamnă social-media. Și, pentru că zonele intelectuale nu sunt acoperite, George Simion lansează acum o provocare ce ar trebui să-i aducă public și pe rețelele profesionale, adică pe Linkedin.
“Dragi prieteni de pe Linkedin, avem treabă! Vreau să vă angajez în viitorul guvern al României și în instituțiile statului român. Actualizați-vă scrisorile de intenție, depuneți-vă CV-urile și aplicați pentru locul pentru care ați studiat, în care v-ați sppecializat și alegeți calea onorabilă, să faceți bine României și să aducem meritocrația la putere.” – spune George Simion într-un filmuleț pe Tik-Tok.
Sigur, sunt acolo oameni care întreabă dacă pe OLX nu se poate sau dacă discursul acesta a fost scris cu ajutorul lui Ponta, când Simion a fost la el acasă. Dar majoritatea reacțiilor sunt “Forța Aur, Forța Simion”, indicând numărul mare al membrilor de partid pe platforma Tik-Tok.
Dar ce se întâmplă pe Linkedin?
Ei bine, pe Linkedin, Simion are încă sub 5000 de urmăritori și, la două zile de la lansarea campaniei pentru construirea guvernului AUR, așa cum a fost ea postată acolo, n-a reușit să strângă decât puțin peste 200 de reacții și comentarii de tipul: “Venind de la un individ care, în afară de politica de maidan nu are niciun merit profesional, pare ridicol mesajul” sau “Trebuie să vorbim rusă?”
Ca atare, rezerva populației cât de cât educate a României în privința AUR rămâne semnificativă și arată nu doar atitudinea intelectualilor față de extremism, ci și comportamentul ei zeflemitor la adresa unui personaj politic care n-a reușit să realizeze, de facto, nimic.
Nu același lucru se întâmplă cu același mesaj pe Facebook, unde postarea a reușit să cumuleze peste 5000 de aprecieri și peste 3000 de distribuiri. Și tipul comentariilor diferă. Cu câteva excepții, pe Facebook comentează preponderent membri de partid AUR, așa că tonul general e pe stilul: “Aveți perfectă dreptate, domnule Președinte George Simion, Dumnezeu să vă binecuvânteze să luați mereu decizii frumoase și bune cu mult echilibru și înțelepciune, am încredere în dumneavostră și în foarte mulți colegi din AUR pe care îi cunosc și îi susțin! Uniți până la capăt cu Dumnezeu înainte.”
Goana după like-uri și regiile aferente
Dar să ne întoarcem pentru câteva clipe pe Tik-Tok și să vizionăm cel mai apreciat dintre ultimele videoclipuri postate de Simion în ultima vreme. De fapt, e și primul videoclip fixat în profilul său, obținând până acum nu mai puțin de 913.347 de vizualizări și 21.699 de aprecieri.
Despre ce fel de conținut e vorba? Ei bine, vocea lui Simion se aude strigând isteric din prima secundă: “Băi pesedistule, ia stai așa, stai așa! Unde te duci? Ție nu ți-e rușine de ce faceți, mă?”. Și continuă: “Măi milițienilor, nu mai stați după tufișuri! Vedeți-vă, măi, de treabă, lăsați-ne să lucrăm! Numai miliție aveți în cap voi! Nu mai știți ce să faceți, dați-i drumul de aici cu miliția voastră!”
Iar videoclipul se încheie cu același Simion, îmbrăcat cu același sacou crem în care apărea și în celelalte două ipostaze, chipurile separate, strigând unui bătrân care stă la o măsuță poziționată strategic în curtea parlamentului: “Ce fac? Ce fac? Primim audiențe parlamentare, dacă ne-ați dat afară din Parlament. Și-i pun pe câinii ăștia pe noi, pe jandarmi. Și-am scos noi birourile afară!”
Sigur, e vorba de un videoclip realizat profesionist și toate cele trei situații (alergarea după pesedist, admonestarea poliției care fuge de frica lui și discuția cu bătrânul venit în audiență la parlament) sunt regizate.
Din păcate, așa cum se întâmplă pe Facebook, unde rezidă încă bazinul larg al simpatizanților AUR, și pe Tik-Tok sunt oameni care demonstrează, prin reacții și comentarii, că ei cred realmente că acelea sunt situații autentice în care Simion e surprins reacționând dur.
În loc de concluzie…
Se spune că poți minți pe toată lumea numai un timp. Pentru că timpul scoate la iveală autenticul sau falsul. Și tot el pune ordine în felul în care se sedimentează valorile colectivităților umane. Numai că lumea de azi nu mai e lumea din era în care Iliescu se lupta cu Vadim. De fapt, n-am fost antrenați, prin însăși condiția noastră umană, să trăim în virtual și să supraviețuim acolo. Însă, la fel ca și politicienii, se pare că învățăm.
Iar George Simion nu are o biografie interesantă, ca să merite consemnată. Are, însă, o evoluție fulminantă în mediul online. Unde chiar există și de unde reușește să miște electorat. În fapt, AUR nu are relevanță pentru lumea reală, decât în măsura în care reușește să strălucească online. Și aici e capcana timpului pe care îl trăim.
Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
