Rugămintea ultimului dac

Publicat:

Distribuie articolul:

Dragi daci vechi pe acest pământ sfânt de dinaintea ideii de sfințenie, creștini de dinainte de creștinism și suverani de dinainte de suveranism,

Vă spune în metru antic că nu credeam s-ajung a trăi vreodată înveșmântat în libertăți și-n confort.

Mare nenorocire s-a abătut asupra țării noastre! Forțele răului ne spun că am intrat în spațiul Schengen, așa cum susțin ele că am fi dorit. Dar, în realitate, lucrurile stau cu totul altfel, așa cum ne spun marii noștri cronicari Gheorghe Funar, Gică Manole și Călin Georgescu.

Țara noastră, pe care am moștenit-o de la strămoșii noștri geto-daci, a fost redusă la acest mic ținut poreclit Șenghen. Dar noi știm, așa cum a consemnat și marele cronicar Alexandru Mitu, că Dacia noastră s-a întins până la „marea ce mare”, despre care falsificatorii istoriei noastre au spus că ar fi fost iazul poreclit Marea Neagră, când, în realitate, era vorba de Oceanul Atlantic. Acolo, pe o insulă, am ridicat un bastion pentru a ne apăra de azteci, incași și maiași. Dar n-am scăpat de pungași. Aceștia din urmă, străini veniți din Urali, pe care i-am angajat ca sezonieri, au început să facă ceea ce mai târziu s-a numit trafic de frontieră. „Dă-ne marca!”, tot cereau celor ce voiau să intre pe tărâmul Daciei Felix. Și așa a apărut rușinosul nume Danemarca. De aceea ne-am și retras de acolo, dar numele de rușine pentru întreaga Dacie a rămas.

 În ce am fost noi primiți? În țara noastră din care ne-au alungat străinii? După ce le-am dat atâtea? Dupe ce le-am dat aurul, femeile și, în primul, rând limba, pe care am dat-o cu atâta sârg și turcilor, și rușilor? E de neconceput!

Dragi daci, cum îi plăcea să ne numească marelui nostru înaintaș Vlad Dragul, noi eram deja acolo unde ne spun azi vrăjmașii că am intrat. Aceasta este originea noastră, în care nu ne mai poate băga nimeni, pentru că suntem deja în ea. Și aici trebuie să rămânem, scoțând din când în când capul pentru a fuma!

Lumea se schimbă, dragii mei, și în timp am trecut prin diverse scenarii: „Stăpânul inelelor”, „Dacii” (oooh, Sergiu Nicolaescu!), „Spiderman” sunt doar câteva. Ce să mai zic de „Pic și Poc” și de TikTok? Suntem mai înțelepți decât și-a imaginat vreodată Gerula, un strămoș de treabă dar cam primitiv? Așa a fost el: caca mare, creier mic. Acum, noi trebuie să-l depășim: și-n mai mare, și-n mai mic.

Problema noastră este că suntem dezbinați. Unde este astăzi viteazul Dapix? Fiica lui, Gebila, soră cu Sechila (beat mort de techila), tot strigă prin piața publică după ajutor: „SOS, SOS!” S-o salvăm, fraților! Avem atâtea piramide nefolosite! S-o găsi una și pe măsura ei. Ce ți-e Kogaionu’, ce ți-e Eghipetu’! Sunt tot energetice, dar cu led. Fac apel la dacul nostru mai bronzat, ce vinde gaudentul ca aur, s-o ajute, chiar dacă nu face nicio mișcare fără lulea. La vreme de restriște, e bună și mahorca, iar el ar trebui să știe cel mai bine asta.

Dar, să revenim la Șenghenul nostru strămoșesc! Eu vă rog să sabotăm acest proiect diavolesc. Toți cei rămași în „grădina Maicii Domnului”, adică în spațiul carpato-danubiano-pontic, unde doar carpato-danubiano Teodosie Tomitanu’ mai poartă toiagul lui Deceneu (nume care provine de la întrebarea „de ce nu eu?”, ce-l macină pe dacul Mache când se gândește la funcția de partriarh), să refuze să mai meargă dincolo de fruntariile care, iată, azi se prăbușesc în fața noastră.

Cum să intri și să ieși fără viză din vechea Dacie? Să ne bucurăm de statul la cozi inteminabile doar la Sfânta Parascheva și la Sfântul Dimitrie Basarabov? Unde mai e comuniunea noastră? Unde este socializarea noastră la ambasade, consulate și vămi? Eram împreună, săraci, nespălați și frustrați; dar eram fericiți ca atunci când mâncam pâine cu zahăr.

Doamne, ce a ajuns Dacia noastră! Am scăpat dușmanii din Vest în grădina noastră, ne-au infectat cu tehnologia și cu confortul lor. Vechii daci vând colaci iar maiașii o votează pe Maia în ținutul dintre Prut și Danaster.  

Azi se prăbușește o lume și trebuie să facem ce se mai poate face: să nu mai primim bani din diaspora; să nu mai mergem la fiii noștri trădători din Vest; să ținem cu dinții de cânepă și să nu lăsăm din mână singura industrie care ne mai poate salva: a calului!

Să nu rămânem închiși afară, în deschisul care închide sau în închisul care deschide (cum a spus divinul dac Heidegger! – nepot al lui Gerula, de unde ne-a rămas gerul!) și să fugim din acest blestemat spațiu Șenghen, unde suntem sclavi! Să meargem țanțoși, ca stăpâni, în spațiul dintre Urali și Kamceatka. Și să nu mai privim de acolo înapoi, pentru că doar așa vom avea certitudinea că am ajuns în împărăția cerurilor.

Mai multe articole

Sorin Bocancea este profesor și Rector al Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Este Directorul revistei Polis și Președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor (ISI). Printre lucrările publicate se numără: „Instituţii şi politici publice în Uniunea Europeană” (2004), „Cetatea lui Platon” (2010), „Noi și postcomunismul” (2012) și „Trei decenii de învățământ superior privat în România. Universitatea „Petre Andrei” din Iași” (2021). A coordonat 12 volume colective (dintre care 4 în colaborare) și a realizat alte 5 în coautorat. A publicat peste 60 de articole științifice în reviste și în volume colective.

SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO

JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE

ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII

Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU

Donează prin paypal icon

Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro

Distribuie articolul:

Sorin Bocancea
Sorin Bocancea
Sorin Bocancea este profesor și Rector al Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Este Directorul revistei Polis și Președinte al Institutului de Studiere a Ideologiilor (ISI). Printre lucrările publicate se numără: „Instituţii şi politici publice în Uniunea Europeană” (2004), „Cetatea lui Platon” (2010), „Noi și postcomunismul” (2012) și „Trei decenii de învățământ superior privat în România. Universitatea „Petre Andrei” din Iași” (2021). A coordonat 12 volume colective (dintre care 4 în colaborare) și a realizat alte 5 în coautorat. A publicat peste 60 de articole științifice în reviste și în volume colective.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Cele mai noi articole

Avanpremiera Romanian Creative Week 2025: Expoziția-eveniment a lui Felix Aftene a dat startul celei mai importante platforme creative din UE, la Aeroportul Iași

Romanian Creative Week (RCW), desemnat în 2023 de EUIPO drept cel mai important eveniment dedicat industriilor creative din Uniunea Europeană, revine la Iași între...

Turul doi înapoi!

Un slogan de care suntem sătui are un sens mai profund decât cel pe care i l-au dat unii dintre semenii noștri în apărarea...

Lovitura de stat, episodul doi

După cum am aflat de la Coloana a V-a „Geția” a Federației Ruse în România, lovitura de stat continuă. Decât că invers! Tocmai această...

FOTO Ia cusută la Romanian Creative Week, prezentată la un eveniment impresionant al UNESCO, la Paris: „Este una dintre cele mai mai frumoase zile...

Ia românească, simbol atemporal al identității și feminității românești și moldovenești, își continuă călătoria prin lume, ducând cu ea firul memoriei și al tradiției....

Lovitura de stat, primul episod

Din ziua în care au fost anulate alegerile fraudate de mai mulți actori politici în favoarea lui Călin Georgescu s-a lansat ideea loviturii de...

Mircea Cărtărescu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Nicolaie și Radu Vancu vin la Iași, la Conferințele Creativității. Premiere naționale în Educație, la Romanian Creative Week

Mircea Cărtărescu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Nicolaie, Radu Vancu, Vasile Bănescu, Alexandru Călinescu și Nicu Gavriluță, alături de alți intelectuali de marcă și lideri ai...

Articole asemănătoare

De ce decizia CNA în cazul lui Marius Tucă este corectă

De ce decizia CNA în cazul lui Marius Tucă este corectă și, mai mult, absolut necesară. M-am uitat...

Avanpremiera Romanian Creative Week 2025: Expoziția-eveniment a lui Felix Aftene a dat startul celei mai importante platforme creative din UE, la Aeroportul Iași

Romanian Creative Week (RCW), desemnat în 2023 de EUIPO drept cel mai important eveniment dedicat industriilor creative din...

Turul doi înapoi!

Un slogan de care suntem sătui are un sens mai profund decât cel pe care i l-au dat...

Lovitura de stat, episodul doi

După cum am aflat de la Coloana a V-a „Geția” a Federației Ruse în România, lovitura de stat...