România este în continuare, potrivit tuturor statisticilor, țara europeană cu cel mai mare număr de victime ale traficului de persoane. Cu toate acestea, parlamentarii români nu par a lua deloc în serios problema, ba chiar o alimentează, adoptând legi favorabile proxeneților. O lege de acest fel a fost adoptată recent, chiar în prag de alegeri.
Semnalul de alarmă este tras de una dintre cele mai active ONG-uri în domeniul prevenirii și combaterii traficului de persoane în România, și anume Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER). Și nu e prima dată când se atrage atenția asupra faptului că parlamentarii români iau decizii care favorizează grupurile infracționale din domeniul traficului de persoane.
Pe 13 octombrie 2020, tot ECLER, împreună cu 107 ONG-uri din domeniul justiției și drepturilor omului arăta că în Parlament se pregătea o inițiativă legislativă îngrijorătoare. Practic, cu patru ani în urmă, o mână de parlamentari susțineau un proiect legislativ în care se „strecurase” și o „eroare” în textul de modificare a Codului penal. O eroare care nu s-a dorit a fi soluționată atunci, pe motiv că respectivul grup de parlamentari lucra la altă propunere de lege care remodifica Codul penal în sensul unor norme mai favorabile în domeniul traficului de persoane și portnografiei infantile.
Astfel, în 2023, DIICOT avea peste 600 de dosare care puteau fi închise după decizii de prescripție: 288 în fază de urmărire penală și 317 în cameră preliminară sau în faza de judecată, iar legea menționată a dus la închiderea multora dintre aceste dosare.
„Este regretabil că în perioada premergătoare alegerilor istoria se repetă constant, iar legi care avantajează traficanții de persoane și proxeneții sunt promovate în Parlamentul României, cu sprijinul unor ONG-uri și susținerea unor actori publici. (…) În acest an, asistăm, din nou, la situația în care Parlamentul României, cu implicarea unor ONG-uri, a adoptat un alt proiect de lege mai favorabil grupurilor infracționale organizate care au comis fapte de proxenetism cu minori sau prin constrângere. Proiectul de lege propus prevedea, în forma inițială, abrogarea alineatelor art. 213, fără includerea unor dispoziții tranzitorii pentru continuarea dosarelor de proxenetism implicând minori sau constrângere, aflate în lucru la parchete sau pe rolul instanțelor de judecată.”, arată ECLER într-un comunicat de presă.
Practic, au fost introduse norme tranzitorii la Senat, însă acestea nu erau suficient de acoperitoare, excluzând toate dosarele în lucru la parchete sau aflate pe rolul altor instanțe decât judecătoriile.
În formă adoptată de Senat și menținută la Camera Deputaților, referirea la art. 210 și 211 nu are relevanță. Probabil că, pentru a fi efectivă, propunerea inițială a legiuitorului includea o recalificare a faptelor conform noilor prevederi legale în sensul „care nu puteau fi încadrate pot fi încadrate (recalificate) ca fiind infracțiuni de trafic de persoane sau trafic de minori conform art. 210 și 211 în forma prezentei legi”, altfel mențiunea la aceste articole nu este necesară și creează dispoziții în favoarea suspecților/inculpaților.
Prezența reprezentanților parchetelor la discuțiile din Camera Deputaților a dus la îmbunătățirea dispozițiilor tranzitorii propuse, care sunt însă interpretabile în continuare și pot favoriza proxeneții. – susțin experții ECLER.
„Referirea limitativă la calitatea persoanei pentru continuarea dosarelor aflate în lucru la alte parchete decât cele de pe lângă judecătorii, sau pe rolul altor instanțe decât judecătoriile, nu acoperă cel puțin situația dosarelor de proxenetism cu minori sau constrângere comise de grupuri infracționale organizate care intră în competența DIICOT și a tribunalelor și nu pot fi calificate după calitatea făptuitorului, creând astfel condiții favorabile făptuitorilor.”
| „Cauzele care au ca obiect infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 213 alin. (2), (3) și (31) din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, care nu puteau fi încadrate ca fiind infracțiuni de trafic de persoane sau trafic de minori conform art. 210 și 211 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal în redactarea anterioară intrării în vigoare a prezentei legi, rămân în competența judecătoriilor și, respectiv, a parchetelor de pe lângă judecătorii, dacă după calitatea făptuitorului nu sunt competente alte instanțe sau parchete”. |
Dincolo de gravitatea în sine a situației, este îngrijorător faptul că în cazul ambelor proiecte legislative care favorizează proxeneții, și cel din 2020, și cel de acum, instituțiile responsabile de supravegherea procesului legislativ nu au identificat prevederile penale mai favorabile. Nu știm în ce măsură e vorba aici despre lipsa vigilenței sau despre o intenție clară de a favoriza grupările infracționale dintr-un domeniu de criminalitate care generează mulți bani în economia subterană, dar este cert că un astfel de parlament nu pare a fi capabil să protejeze interesul public în România.
Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
