Teodora Pocol are 23 de ani, și-a terminat masteratul în Media Digitală și lucrează la o corporație în Timișoara. De anul trecut, viața Teodorei s-a schimbat. Dacă înainte era ocupată să-și urmeze pasiunea pentru marketing, să petreacă timpul cu prietenii și să danseze, din iunie 2023, viața ei a devenit un carusel de emoții, frici și neputințe. Pentru că în iunie 2023, Teodora a fost incendiată pe masa unui medic ginecolog.
De atunci copila își caută dreptatea. Nu vrea compensații financiare. Nu vrea celebritate. Vrea doar să nu fi trecut niciodată prin ce a trecut. Și vrea să nu mai treacă nimeni vreodată prin așa ceva în România. Și, din păcate pentru ea și pentru mii de alți oameni, în România malpraxis-ul e rareori pedepsit.
Avocații nu cunosc medicină, iar instanțele cred ce scriu medicii în rapoartele pe care le întocmesc cu privire la colegii lor. Colegi cu care se tot întâlnesc de-a lungul anilor de profesie și pe care nu doresc să-i supere prea tare, pentru că nu se știe niciodată când ai nevoie de un coleg la nevoie. Și până când se va umbla serios la legea malpraxisului în România, pacienții traumatizați uneori pe viață de anumiți medici n-au altă cale de a face ceva decât expunerea publică a situațiilor prin care ei au trecut.
Totul în a început în cabinetul din Timișoara al unei doctorițe ginecolog de la faimoasa rețea de clinici private Regina Maria.
Diana Știr, căci despre ea este vorba, avea referințe dintre cele mai bune. Cel puțin în advertorialele de pe internet, unde e prezentată triumfal ca o profesionistă care a dat Germania pe România, pentru că a vrut să aducă performanța în medicina din Timișoara.
Ca atare, ca potențial pacient, n-aveai niciun dubiu asupra faptului că te duci să fii consultat și tratat de unele dintre cele mai bune mâini posibile. Asta a crezut și Teodora când a decis să se programeze pentru prima dată la ginecologul Diana Știr.
Din documentele medicale pe care le-am consultat pe parcursul realizării acestei investigații rezultă că motivul vizitei Teodorei la acest medic era o durere bilaterală pelviană. În istoricul bolilor pacientei erau specificate dereglările menstruale și dermatita atopică. Aceste informații sunt specificate în clar chiar de medicul Diana Știr în raportul medical redactat pe data de 2 iunie 2023, după primul consult al tinerei femei.
Tot acolo găsim și diagnosticul pus de medic, și anume condilomatoza. În acest sens, i-a recomandat pacientei programarea unei intervenții chirurgicale, constând în extirparea condiloamelor și cauterizarea lor. Totul părea perfect în regulă, așa că Teodora a acceptat ca peste două săptămâni să revină în cabinetul Dianei Știr pentru intervenție. Tot atunci, ginecoloaga i-a recomandat să facă și un test Papanicolau. Este important acest test, pentru că el joacă un rol relevant în lămurirea ulterioară a situației și explică dacă intervenția aceasta chirurgicală era sau nu necesară în realitate.
Flacăra albastră
Peste două săptămâni, mai exact pe 16 iunie 2023, Teodora se prezintă în cabinetul doctoriței Diana Știr de la Regina Maria și se lasă în grija specialistei care îi recomandase intervenția. O lăsăm, însă, pe Teodora să ne povestească cum a perceput ea desfășurarea acestei proceduri medicale și ce a văzut în timpul ei. Pentru că aceasta avea să fie ziua care avea să schimbe cursul vieții ei.
“M-am prezentat la data stabilită, mi-a dat cu spray anestezic, ca să nu fie foarte dureroasă anestezia injectabilă, a început să cauterizeze ceva, nu știu exact ce, pentru că ulterior s-a demonstrat că eu nu aveam, de fapt, acele condiloame și nici virusul HPV, asta reieșind chiar din examenul Papanicolau făcut chiar de ea.
Și am văzut că ia ceva bucățele arse din zona respectivă, oricum nu a mai trimis nimic la biopsie. Pe la jumătatea procedurii, când a terminat de cauterizat ceva, i-am spus că încep să simt durere și a decis să mai dea cu puțin spray anestezic, să nu mai injecteze încă o fiolă de anestezic. Și am spus ok.
Eu stăteam pe spate, n-am văzut foarte bine, dar ea avea un cărucior cu instrumentar și am văzut că a luat o sticluță maro neetichetată și a folosit-o pe zona respectivă. Ce mi-a indus o stare pe panică a fost că am simtit o senzație rece, care nu e caracteristică spray-ului anestezic, și am simțit miros de alcool. Moment în care am apucat să spun doar: “Stați!”
Dar cumva a fost prea târziu, pentru că ea a apucat să puna cauterul pe pielea mea. Moment în care s-a auzit sunetul acela pe care îl auzi când aprinzi aragazul. Și am văzut o flacără albastră și am sărit repede de pe pat. Reacția ei a fost să ia cersaful de hârtie de sub mine să îl mototoleasă și să îl arunce la gunoi.
Și apoi mi-a spus să mă așez din nou pe pat, m-am așezat cumva pe lateral, a dat cu Cicatridina Spray pe zona arsă și mi-a propus să ne oprim din intervenție și eu bineînțeles că am acceptat. Eram foarte speriată, tremuram, plângeam. Am văzut că și ea era agitată și mi-a spus că a speriat-o reacția mea. Și a chemat asistenta. Ce mi s-a părut cumva ciudat a fost că i-a spus asistentei ce s-a întâmplat, dar cumva criptat și făceau un schimb de priviri.
Am văzut-o pe asistentă că a luat sticluța respectivă și i-a aruncat o privire, moment în care doctorița a dat din cap că nu. Mi-am dat seama ce s-a întâmplat. Că aceea nu era sticluța de anestezic. Asistenta a luat ulterior fișa mea medicală și doctorița a început să mă certe că nu i-aș fi spus că am dermatită atopică.
Eu nu ascunsesem acest lucru, era în fișa mea medicală, dar nu avea nicio legătură cu ce se întâmplase atunci. A scris un raport în care a descris ce s-a întâmplat, ce fel de anestezic mi-a dat și faptul că a sistat la jumătate intervenția și m-a rugat să o semnez. Și am semnat-o pentru că nu făcea altceva decât să descrie ce se întâmplase, iar eu atunci nu puteam să o contrazic că nu aveam condiloame sau ceva, că asta aveam să constat abia ulterior.
La momentul acela nu simțeam durere foarte mare, că fusesem anesteziată cu trei doze. Am întrebat-o ce să fac. M-a trimis la farmacie să-mi cumpăr o cremă și un spray, ambele pentru arsură termică. Era clar că nu fusese o reacție alergică, pentru că altfel aș fi primit antihistaminice.” – a povestit Teodora Pocol pentru INVESTIGATORIA.
Pentru că avem la dispoziție documentele, remarcăm faptul că în Raportul Medical din 16.06.2023, medicul Diana Știr scrie că ar fi folosit Lidocaină Spray, Xilină 10% și scrie că în momentul în care pacienta a acuzat senzația de arsură locală a oprit procedura și i-a administrat Cicatrina Spray. Însă motivul “senzației de arsură locală” este pus pe seama unei reacții alergice a pacientei.
“E de rău?”
Lucrurile nu păreau să fie foarte grave, așa că pacienta a plecat din cabinetul medicului fără să acuze dureri, pentru că era încă sub efectul anesteziei. I se spune că a avut o banală iritație locală și e trimisă la farmacie să cumpere niște produse care se folosesc în tratarea arsurilor. Lucrurile, însă, aveau să se complice.
“M-am dus acasă, pentru că mi-a spus că nu e nimic în neregulă și să îi scriu în dimineața următoare ce se întâmplă cu ceea ce ea a numit “iritație locală”. De fapt, asta susține și în ziua de astăzi, că eu am avut o iritație.
Ajunsă acasă și când a venit momentul să fac duș, când apa a atins zona fesieră, am simțit o senzație de ventuză. Moment în care am chemat-o repede pe mama, mi-am dat seama că se întâmplă ceva grav. Se formase o bășică de dimensiunea unei nuci. Se întâmpla seara, mama l-a sunat pe alt medic, cel la care eu mergeam de obicei, a trimis-o să cumpere plasturi pentru arsuri și mi-a spus să sun dimineață.
Până dimineață, pielea mea era mov, maro și apăruseră încă două astfel de bășici foarte mari. Tata m-a pus în mașină și ne-am dus la urgențe, unde instant, când au auzit ce s-a întâmplat, m-au luat și m-au preluat cei de la Secția de Arși Grav. Acolo m-au internat și erau destul de optimiști, mi-au zis că o să îmi dea drumul acasă în câteva zile, că o să fie ok. Au spart acele bășici, au tăiat din pielea de acolo și am rămas internată.
După primele două zile, când veneau la pansament, mă tot întrebau dacă să-mi pună morfină pe venă și am refuzat, nu mă durea foarte tare. Atunci mi-am dat seama că e ceva grav, pentru că doctorița și asistenta s-au uitat una la alta și păreau cumva șocate.
Atunci am întrebat doctorița: “E de rău?” și am văzut-o încercând să mă încurajeze, a zis că nu e neapărat un semn rău, dar e un semn de alarmă să nu simți durere la o astfel de arsură, pentru că există riscul să fie o arsură foarte profundă, care a ars nervii. Acesta a fost și cazul. Internarea mea estimată inițial la două, trei zile s-a transformat într-una de aproape trei săptămâni. A fost groaznic. Și am rămas în îngrijiri la domiciliu, revenind constant la spital pentru control și schimbarea pansamentului.
În prima săptămână am stat cu sondă urinară și a fost atât de rău, pentru că au încercat de șase sau șapte ori să o pună, pentru că efectiv nu îmi găseau uretra, pentru că zona era roșie, inflamată și vânătă.”, continuă Teodora povestea.
Cu prilejul discuției pe care am avut-o cu ea, Teodora ne-a arătat și niște fotografii ale felului în care arată zona afectată de intervenția respectivă. De sub fese până în zona lombară, pielea ei e toată o rană vie, exact așa cum arată pielea după o arsură cu ulei încins, de exemplu. Deși avem încă aceste fotografii, am decis să nu le prezentăm publicului, având în vedere porțiunea de corp afectată și impactul pe care ele l-ar putea avea asupra cititorului. Dar ne puteți crede pe cuvânt: imaginile sunt greu de privit.
De altfel, în biletul de externare din spital se precizează foarte clar că motivul pentru care pacienta a fost spitalizată a fost arsura.
Uite malpraxis-ul, nu-i malpraxis-ul!
Cei care ne citesc în mod curent știu că noi am mai investigat de-a lungul vremii și alte cazuri de medici care au lăsat în urma lor traume imense, precum Ștefan Mindea de la Constanța sau Dan Tesloianu de la Iași. În acele ocazii am pus de fiecare dată în discuție faptul că în România demonstrarea unui malpraxis e o chestiune aproape imposibilă. Legislația nu protejează pacientul, iar probele care pot fi duse în instanță sunt, în fapt, niște rapoarte și niște certificate emise tot de medici. Care, firește, nu se deranjează unii pe alții, pentru că medicina românească se definește prin acest comportament de castă al specialiștilor ei. Cu alte cuvinte, nu deranjezi un coleg, ca să nu fii deranjat, la rândul tău.
În plus, expertizele sunt costisitoare, unii pacienți ajungând la zeci de mii de lei pentru a le realiza, și nu oricine își permite să ducă o astfel de luptă.
Avocata Teodorei, Lorelai Topor, ne-a mărturisit că, în general, refuză cazurile de malpraxis, pe motiv că în România șansele să-ți găsești dreptatea în instanță pe fondul unei culpe medicale sunt minime. A luat, însă, cazul Teodorei, pentru că e, la rândul său, mama unei fete și instinctul i-a zis că e o cauză pentru care merită să lupte.
“Din câte îmi aduc aminte, m-a contactat familia Teodorei, mi-a povestit ce a pățit și mi-a arătat poze. Eu am cunoscut-o după momentul externării ei din spitalul Casa Austria din Timișoara. Din acel moment i-am spus ce drepturi legale are la dispoziție pentru o faptă de malpraxis și i-am explicat procedura. A ales să facă și o plângere la Colegiul Medicilor pentru o abatere disciplinară.
Să fiu foarte sinceră, au fost multe situații în trecut când am refuzat clienți care veneau cu cazuri de malpraxis. De ce? Pentru că nu e o luptă dreaptă. Proba cea mai importantă în acest tip de litigii e constituită de expertizele medicale, expertize care sunt întocmite tot de către medici. Și în cele mai multe cazuri sunt favorabile medicului care a greșit sau, și în cazul în care nu sunt favorabile, conduita lor culpabilă este cumva împachetată frumos sau e minimalizat răul făcut. Și e clar că pentru noi, ca specialiști ai Dreptului fără competențe de Medicină, trebuie să luăm de bune acele rapoarte sau opinii. Cu toate că instinctiv știm că nu au neapărat dreptate. Am acceptat cazul Teodorei din empatie, e o femeie tânără și sunt și eu mamă, am o fetiță. Cumva mi s-a părut că trebuie să ajut.” – a explicat Lorelai Topor pentru INVESTIGATORIA.
Lupta Teodorei pentru dreptate avea să se lovească de multiple piedici și situații pe care le califică drept umilitoare. De multe ori a simțit că se luptă pentru drepturi absolut firești și că ziduri se ridică în calea ei pe măsură ce se apropie de confruntarea în instanță.
“La externare am început un proces legal împotriva doamnei doctor și am avut parte doar de piedici și în cazul acesta. S-a tot insistat că poate a fost o recație alergică, deși chiar și pe documentul de internare în spital scria clar că a fost arsură termică prin flacără, deci cumva mi-am dat seama că se fac demersuri pentru mușamalizarea situației. Chiar de la internarea în spital mi s-a zis că e îngrozitor ce mi-a făcut și să nu las asta să fie mușamalizat, că e foarte grav.
Am reușit să găsesc un avocat, care a acceptat să primească acest caz. Mi-a spus că face asta strict de dragul meu, pentru că avocații nu prea se înhamă la procese de malpraxis. Și de aici a început o goană după acte, certificate, documente, care trebuie puse la dosar.
Prima piedică a fost când am fost la Medicină Legală și le-am spus că am suferit o arsură în zona intimă, am spus că doresc să primesc un certificat medico-legal, la care răspunsul a fost: “Dar ce, domnișoară, credeți că noi emitem la cerere certificate, că ai tu chef?”. Doamna de la recepție mi-a spus să vin cu poliția sau cu o hârtie de la instanță.
Mi-am sunat avocata și medicul și, la ceva vreme după, a ieșit o doamnă de acolo și m-a întrebat dacă eu sunt fata cu arsura și ne-a primit pe mine și pe mama și m-a dus într-un cabinet. Doamnei de la medicină legală a trebuit să îi dau toate documentele, și cele de la Regina Maria emise de această doctoriță, și cele din spital și mi-a efectuat un consult foarte amănunțit, a descris tot și mi-a emis un certificat medico-legal. Mi-a dat 25 de zile de îngrijire, ceea ce era foarte puțin. Am cerut o prelungire apoi, dar nu am obținut-o. Și mereu aveam senzația că trebuie să mă lupt sau să mă cert ca să primesc ceva ce era dreptul meu. Și e o foarte mare reticență, probabil pentru că pe baza acestui certificat medico-legal și în funcție de zilele de îngrijire pe care eu le am se stabilește și pedeapsa.
M-am adresat și Colegiului Medicilor. De fapt, am depus trei plângeri: două plângeri de vătămare corporală, una împotriva doctoriței și una împotriva Reginei Maria și m-am adresat și Colegiului Medicilor. Colegiul Medicilor mi-au trimis în vara acestui an o înștiințare cum că ei demarează o anchetă în cazul acestei doctorițe.” – ne spune Teodora Pocol.
Favorabil+Parțial Favorabil=Nefavorabil
România e un paradis al situațiilor absurde și asta avea să afle și Teodora când a decis că își va căuta dreptatea pe cale legală. Pentru a face plângere către instanță era necesar să se întrunească o comisie de malpraxis din cadrul Direcției de Sănătate Publică Timiș.
Inițial s-au tras la sorți doi medici ginecologi care aveau să întocmească niște rapoarte pe acest caz. Cei doi medici aveau la dispoziție un număr de zile pentru a accepta sau respinge numirea.
“În penultima zi pe care o aveau la dispoziție, unul dintre medici s-a retras. S-a decis în ultimul ceas că nu vrea să se implice în acest caz, ceea ce a întârziat procesul.
S-a tras din nou la sorți, de data asta ginecologul a fost înlocuit de un dermatolog și s-au făcut acele rapoarte.
Cert e că am avut parte de un șoc când a venit decizia Comisiei de Malpraxis, și anume că ce s-a întâmplat nu constituie un malpraxis.
În raportul doamnei doctor dermatolog se arată că un pacient cu o exemă herpetică nu poate să sufere o intervenție de electrocauterizare, adică nu se face așa ceva, dacă eu aveam ezemă herpetică asta trebuia să se vadă în acel test Papanicolau, care a venit perfect curat. Din nou, ea a afirmat că a folosit Cicatridina Spray în timpul intrevenției, ceea ce nu e adevărat, a făcut-o la final pentru a calma arsura, dar acel spray are ingredient inflamabile, chiar explozibile, și atunci cumva mai bine recunoștea ce substanță a folosit.
Raportul doamnei dermatolog a punctat totul foarte pertinent, care atesta malpraxis-ul.
Doamna doctor ginecolog a făcut și ea un raport, în care face niște acuzații puțin urâte, în sensul că medicii de la chirurgie plastică care m-au tratat în spital n-au expertiza necesară să-și dea cu părerea ce este acolo, că trebuia consultat un dermatolog, că i se pare nepotrivit că medicii de la spital au emis un diagnostic fără să se consulte în prealabil cu ginecoloaga care m-a tratat. La concluzie, a spus că ea este de acord că mi s-a produs un prejudiciu în urma intervenției, că voi rămâne cu sechele în urma intervenției, dar din punctul ei de vedere acesta nu constituie un malpraxis, pentru că eu am semnat Acordul Pacientului Informat. Și atunci cumva, e un medic care spune categoric că e malpraxis și un medic care spune că e prejudiciu, dar pentru că am semnat acordul, nu e malpraxis. Și atunci, în baza acestor rapoarte, s-a concluzionat că nu e malpraxis.
Noi am atacat în instanță această decizie. Pentru că eu am semnat că îmi asum riscurile rezultate în urma intervenției, dar intervenția nu presupune în niciun caz folosirea de substanțe inflamabile, chiar dacă a fost vorba, așa cum ea însăși susține, despre Cicatricina Spray. Nu poți spune că e un risc al intervenției, când intervenția a fost realizată cum nu trebuia. Un medic ar trebui să știe că nu poate folosi substanțe inflamabile în timpul unei intervenții cu cauterul.”
Cu alte cuvinte, doi medici, un ginecolog și un dermatolog au întocmit rapoarte în acest caz. Dermatologul susține în clar că acest caz este unul de malpraxis, ginecologul admite prejudiciul suferit de pacientă, dar invocă Acordul Pacientului Informat, semnat de pacientă, pentru a declara cazul ca nefiind unul de malpraxis. Din adunarea celor două rapoarte, unul în totalitate favorabil pacientei și celălalt parțial favorabil, a rezultat un verdict al Comisiei de Malpraxis total nefavorabil pentru pacientă. Sunt calcule care se fac dincolo de orice formă de transparență și arată, în cele din urmă, felul găunos în care funcționează sistemul și dezinteresul total în a sprijini indivizii afectați.
Plecarea de la Regina Maria
Cert este că în documentele medicale pe care Teodora le are din spital și din alte instituții spitalicești private sau publice rezultă, în clar, că în cazul ei vorbim despre arsură de grad 2 sau 3. Și mai interesant e faptul că astăzi, când Teodora vrea să-și descarce documentele din ziua procedurii din aplicația pusă la dispoziție de cei de la Regina Maria, constată că lipsesc exact rapoartele din ziua procedurii.
Din motive încă neclare, la începutul acestui an, medicul ginecolog Diana Știr a plecat de la Regina Maria și s-a mutat la o altă clinică din Timișoara. Am căutat acolo recenzii ale pacienților legate de activitatea acestui medic ginecolog. Câteva ne-au atras atenția:
“Feriți-vă cât puteți de doamna doctor ginecolog Știr Diana. Pe lângă faptul ca a plecat de la o clinică la alta din cauza reclamațiilor pe care le-a avut de la paciente, dă diagnostice greșite, spune ca ai ceva și de fapt tu ai altceva și poate mai grav, cu toată experiența ei din Germania . Nu o recomand!”
“Regret din tot sufletul că m-am lăsat convinsă legat de cauterizare cum a prezentat ea de fapt o procedură de leep la lisl, toți doctorii mi-au spus ulterior ca a fost leep și nu simplă cauterizare conform cu ce scria în acte de fisă electrică. Dar ea 2 ore mi-a explicat doar minciuni că e o simplă cauterizare, că nu ma va afecta, etc. Toți doctorii la ce aveam eu, pentru a nu îmi face rău, ar fi propus-o ca o ultima încercare, dacă niciun alt tratament nu funcționa. Deci unii doctori te nenorocesc strict pentru bani și te mint. Apoi când am avut probleme și am mers la ea, răspundea că eu am semnat. Fiecare își va primi primi pedeapsa în viata asta, nu ma îndoiesc. Orice faci rău cuiva pentru bani sau motive meschine se va plăti. Păcat că tarziu am auzit și de problemele de la Medicis cu ea, iar eu am urmat-o pe banii mei … și m-a dezamăgit teribil la prima problemă. Nu voi mai merge niciodată la ea și sper să se spele pe cap cu banii din chinul meu!”
Colegiul Medicilor a demarat o anchetă la un an de la formularea plângerii
Așa cum am spus, Teodora Pocol a făcut, în luna iulie a anului 2023, o plângere către Colegiul Medicilor Timiș, cu speranța că se va face dreptate în cazul ei. A primit un răspuns din partea acestei instituții la aproape un an mai târziu, adică în vara acestui an, în care i se precizează faptul că dosarul ei se află acum în lucru la Comisia de Disciplină.
În ceea ce privește demersurile legale pe care Teodora le face în această perioadă, am discutat cu avocata ei, Lorelai Topor, care ne-a mărturisit că până acum, Diana Știr n-a primit decât o mustrare.
“Am făcut o sesizare către Direcția de Sănătate Publică Timiș, cu privire la cazul de malpraxis al Teodorei. În acestă procedură s-au efectuat două expertize medicale, una de către un medic cu specializare în ginecologie și altul de un medic specializat în dermatologie.
Raportul efectuat de medicul în specialitatea dermatologie spune clar că e caz de malpraxis și există culpă medicală, iar raportul medicului specializat în Ginecologie spune că pacienții își asumă riscul de a fi vătămați în cazul în care semnează acel acord de informare cu privire la procedura medical și orice ar păți își asumă. Deci avem două rapoarte contradictorii.
Având în vedere aceste rapoarte, Comisia de Malpraxis din cadrul DSP Timiș a spus că în opinia lor nu e malpraxis. Am contestat această decizie în instanță și primul termen e programat în ianuarie 2025 la Tribunalul Timiș. Concomitent, s-a făcut și o sesizare către Colegiul Medicilor, iar Comisia de Disciplină a decis să dispună mustrarea ca sancțiune disciplinară împotriva doamnei doctor.”
“Povestea asta e cu multă răutate la mijloc și numai denigrare”
Redacția INVESTIGATORIA a contactat rețeaua privată de sănătate “Regina Maria”, pentru că acolo s-a petrecut totul, pentru a înțelege dacă Diana Știr a rupt colaborarea cu rețeaua de clinici pe motiv că aceasta mai dădea rateuri sau dacă mutarea la o altă clinică privată din Timișoara a fost strict opțiunea medicului. De asemenea, am solicitat celor de la Regina Maria să ne explice cum au dispărut din aplicația pe care o folosește un pacient exact documentele legate de intervenția din ziua de 16 iunie 2023, în timp ce documentele mai vechi sunt încă accesibile.
Cei de la „Regina Maria” ne-au răspuns că ginecoloaga Diana Știr a fost concediată de clinica din Timișoara în care lucra, pentru că au apărut astfel de probleme. Între timp, aceasta s-a mutat la o altă clinică din oraș, unde profesează în prezent. De asemenea, cu privire la dispariția unor documente din aplicație, reprezentanții rețelei private de clinici spune că medicul Diana Știr a completat unele documente strict pe hârtie fizică și, cel mai probabil, nu le-a introdus în sistem.
Ne-am dorit, însă, să purtăm un dialog deschis chiar cu partea acuzată din povestea noastră, și anume cu medicul Diana Știr, astfel încât să avem o perspectivă de ansamblu asupra situației. Aceasta a fost destul de reticentă la început, aflând că suntem interesați să publicăm cazul Teodorei, după care i-am explicat că e în interesul ei să ne spună și punctul propriu de vedere și așa a început un dialog aproape absurd. Unul din care rezultă că Teodora s-a ars singură în zilele de după intervenție și că nimeni niciodată nu a spus ceva despre malpraxis în acest caz vreodată. De asemenea, medicul Diana Știr se laudă că nu există o decizie a instanței cu privire la cazul acesta, deși judecarea lui va începe anul viitor și acuză fosta pacientă că își caută dreptatea din lipsă de ocupație.
Redăm conținutul acestei discuții care s-a purtat telefonic între noi și medicul Diana Știr.
Reporter: Vă contactăm pentru a afla mai multe detalii despre cazul Teodorei Pocol. Și cred că e în avantajul dumneavoastră să vorbim, sper că nu v-am deranjat, dar mi se pare important să vorbiți și dumneavoastră.
Diana Știr: Păi mi se pare aberant…
Reporter: De ce vi se pare aberant? Fata vă acuză că, practic, ați incendiat-o pe masa de operație.
Diana Știr: Da… E o aberație, vă dați seama că nu are cum….
Reporter: Dar ce s-a întâmplat, de fapt?
Diana Știr: A fost discutat, a fost analizat tot cazul, nu s-au dispus sancțiuni, nu există… adică dacă aș fi fost sancționată de medicii care au analizat toate acuzațiile care mi s-au adus ar fi dat, de un an jumate deja, o rezoluție în treaba asta.
Reporter: Păi există cel puțin un raport al unui dermatolog care se referă la situația despre care vorbim ca la un malpraxis. Adică nu puteți spune că nu s-au susținut toate acuzațiile pe care vi le-a adus.
Diana Știr: Da, dar în primul rând nu are cum un dermatolog să dea o rezoluție de genul ăsta, se face o anchetă într-o comisie, s-a și făcut, nu e caz de malpraxis, nu există nici sentință de malpraxis.
Reporter: Încă. Cazul nu a ajuns încă la instanță, primul termen e în ianuarie 2025.
Diana Știr: Nu este caz de malpraxis. S-a dat rezoluție la plângerile pe care le-a făcut doamna respectivă și nu a fost dat caz de malpraxis. Ce afirmă dânsa e total aberant și fără niciun fel de probe.
Reporter: N-aș zice că fără niciun fel de probe. Dar altceva aș vrea să vă întreb. Pacienta vă acuză că în timpul procedurii de cauterizare ați folosit o substanță inflamabilă, care se găsea într-o sticluță maro, neetichetată, care mirosea a alcool. Ce era în acea sticluță?
Diana Știr: Nu este adevărat. În sticluță era betadină. Atât s-a folosit, doar betadină, nu se poate folosi altceva, nu avem niciun fel de materiale de genul ăsta în cabinet, ea a fost dezinfectată doar cu betadină, iar reacția avută de ea, cu inflamație locală și senzație de arsură a prezentat-o la mijlocul procedurii. Dacă ar fi fost cu ceva material inflamabil, s-ar fi întâmplat când am început procedura, nu la jumătatea ei.
Reporter: Deci spuneți că nu s-a folosit nimic inflamabil în timpul procedurii.
Diana Știr: A fost o declarație dată chiar de atunci. A fost folosită doar betadina.
Reporter: Eu am văzut poze cu felul în care arată zona aceea de pe corpul fetei. De ce arată așa?
Diana Știr: Așa arăta atunci, imediat. Eu nu am mai văzut-o pe doamna din ziua respectivă.
Reporter: Dar acolo arată foarte rău…
Diana Știr: Da, dar nu se știe unde și ce a făcut ea după procedură. Ea când a părăsit cabinetul meu a prezentat o roșeață locală, extinsă pe partea de fese, dar nu a fost nicidecum ce apare în pozele respective. Iar eu pacienta nu am mai văzut-o de atunci. Nici măcar nu am știut de evoluția ei.
Reporter: Păi a ajuns la spital.
Diana Știr: Dar n-a ajuns imediat la spital, a ajuns după trei zile la spital. Dacă o ardea în ziua aceea atât de tare, s-ar fi dus imediat, nu?
Reporter: Ok…
Diana Știr: Deci femeia nu s-a dus în ziua respectivă. Dacă eu sunt ars, mă duc în ziua aia să cer ajutor. Nu stau trei zile acasă și apoi mă duc la spital și acuz pe cineva că acum trei zile m-a incendiat. Adică, din punctul meu de vedere, e absolut logic.
Reporter: Ce îmi e neclar, însă, e că la internarea în spital, pacientei i s-a pus diagnosticul de arsură de flacără. Deci…
Diana Știr: Da, s-a pus într-adevăr diagnosticul respectiv la spital, dar eu vă spun cum a fost. Ea, din ziua în care a fost în cabinet și a avut o reacție alergică, a mai stat acasă trei zile. Ea putea face orice în alea trei zile. Nu se știe ce a făcut ea până a ajuns la spital și i s-a pus diagnosticul respectiv.
Reporter: Poate s-a ars singură… Și ea spune că a doua zi s-a dus la spital, nu peste trei, dar poate astea sunt detalii și le știți dumneavoastră, că sunt sigură că ați urmărit cazul.
Diana Știr: Eu vă spun sincer cum a fost și pentru mine povestea asta e cu multă răutate la mijloc și numai denigrare…
Reporter: Păi de ce credeți că se întâmplă asta?
Diana Știr: Eu cred că e ceva personal și doamna este deja sfătuită, înrăită de alte persoane să… efectiv… cred că din lipsă de ocupație și din dorința de a face doar rău, pentru că altfel nu-mi explic. Oricum, publicațiile dumneaei cu nume și prenume (n.r. – se referă la niște postări în social-media ale Teodorei Pocol), eu am făcut deja o plângere penală, nu mi se pare normal, nu putem să ne facem chiar așa dreptate.
Reporter: Dar de ce nu vă puneți și în locul ei? Dacă vi s-ar fi întâmplat dumneavoastră ce i s-a întâmplat ei, nu ați fi încercat să vă găsiți dreptatea? Adică trebuie să fim și empatici.
Diana Știr: Da. Eu n-am spus că nu… Adică… eu am răspuns absolut tuturor înfățișărilor, și la Colegiul Medicilor, unde spune ea am fost, a fost și o rezoluție, nu a fost nimic despre malpraxis, cum afirmă dânsa. De asta spun că e mai mult și denigrare.
Reporter: Am înțeles.
Diana Știr: Eu oricum am să rezolv asta cu avocații mei.
Reporter: Sigur!
Jurnalist de investigație, cu o activitate jurnalistică bogată. Mediafax, G4Media, Europa FM, Realitatea.net sunt doar câteva dintre publicațiile cu care a colaborat de-a lungul vremii. A absolvit programul de cercetare și investigație "Edward R. Murrow" în Statele Unite ale Americii, în cadrul Poynter Institute din Florida. A fost premiată în cadrul Galei Superscrieri în anul 2019, obținând premiul din cadrul secțiunii "Presă Locală". Premiată de Ambasada SUA în cadrul evenimentului "Romanian Women of Courage" în anul 2019. Carmen este și scriitor, având până în prezent cinci romane publicate, cea mai recentă apariție editorială a sa fiind cartea "Cei care nu mint".
SUSȚINE PROIECTUL MEDIAQUALITY.RO
JURNALISM INDEPENDENT ȘI DE CALITATE
ASOCIAȚIA PRESĂ PE BUNE: ANCHETE ȘI INVESTIGAȚII
Cont donații: RO19BRDE350SV52123463500 B.R.D. - G.S.G., Cod SWIFT: BRDEROBU
Donație recurentă
Donează lunar pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului MediaQuality.ro
Si’o mai poate pune?